Cum se vede Romania de la Roma

Oaspete vreme de o luna la Centrul de Studii si Cercetari la Roma, am fost curios sa analizez pe viu imaginea noastra, a lumii romanesti, asa cum este vazuta ea acolo, intre intelectuali, la Seminarul profesorului „ordinario” Gh. Caragiani. Datorita pasiunii sale, a incercat sa-i familiarizeze pe studenti, inclusiv pe cei de la Stiinte Politice, cu unele realitati romanesti, net favorabil, mai civilizat-consistenta.
Ma straduiesc, cu o lucrare de introducere in relatia dictatura-cultura, sa limpezesc putin din complicatele relatii sociale, politice, ale deceniilor nefaste. Studentii par interesati de subiect, iar completarile pe care le aduce ambasadorul nostru de pe langa Sfantul Scaun, Mihai Dobre, ca istoric, ii fac sa stea uitand de soneria care anunta sfarsitul conferintei. Cartea lui Steinhardt, „Jurnalul fericirii”, tradusa la Il Mulino, de profesor si de doamna Gabriella Caragiani, sunt o excelenta calauza in lumea – pentru multi insolita – de dincolo de Cortina de Fier.
La colocviul de la Pontificio Istituto Orientale, la intalnirea dedicata spiritualitatii romane, ne vedem bine reprezentati. Sunt teologi din tara, ortodocsi, parintele Juvenalie Ionascu, romano-catolici, parintele Anton Lucaciu, de la Radio Vatican, omul apropiat Papei Ioan Paul al II- lea, greco-catolici de la Pio Romeno, rectorul Mihai Fratila, tanarul Marius Cerghizan, din Roma.
Doctorande, una cam prolixa, dar e rectorul institutiei-gazda in prezidiu, eminent teolog, e ambasadorul, deja amintit, e prezent atasatul cultural al Romaniei in Italia, G. Bologan. Coordoneza profesionist viceambasadorul nostru la Vatican, prof. Serban Turcus. Excelenta impresie. Mai sunt dr. Petru Ratiu, care se ocupa de istro-romani, un initiat in istoria arhitecturii Romei, prozator.
La Accademia di Romania, directorul, Dan Pineta, si directoarea adjuncta, Daniela Crasnaru, au organizat un reusit recital de poezie cu Dinu Flamand, bursier la Genova, subsemnatul si poeta Anamaria Frabotta. Recital, unde publicul, format din studenti bursieri, italieni get- beget, au urmarit o microantologie a liricii romanesti, precum si o schita a lui Bruno Mazzoni, a unor generatii si reviste, carora li s-a adaugat Daniela Crasnaru, cu un eseu despre generatia saptezecista. Cum peste un timp la Mantova frescelor lui Mantegna si la Castel Gofredo se pregatea un eveniment literar cu adevarat important, premierea Anei Blandiana, tradusa de Frabotta, a lui Mircea Cartarescu, tradus de dinamicul Bruno Mazzoni, recitalul a pregatit, cred, intalnirea cu literatura romana de azi.
De la Bruno Mazzoni aflu trista veste a disparitiei lui Ion Stratan, poetul pe care-l indragim pentru versurile sale imprevizibile, omul generos, colegul de generatie al celui ce urma sa fie sarbatorit. A mai fost marcata in calendarul cultural al Accademiei di Romania si expozitia lui Ion Nicodim, unde bine-cunoscutul critic Dan Haulica a prezentat creatia unui artist cu mari resurse expresive, intre traditie si avangarda. Asa se vede la Roma tara noastra.