Cum se simt plajele, între munţii de alge, legea turismului şi eroziunea costieră

Statul nu e capabil să pună lucrurile cap la cap în problema plajelor, lucru demonstrat, dacă mai era nevoie, de rezultatele lucrărilor Comisiei de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor, întrunită la Olimp în a doua parte a săptămânii trecute.

După două zile de dezbateri a Legii turismului, nu a fost propus nici un amendament în folosul rivierei româneşti, cu atât mai puţin în rezolvarea disensiunilor în privinţa plajelor. Primarii invitaţi la lucrări susţin în continuare autonomia locală în activitatea turistică şi trecerea plajelor în administrarea primăriilor de pe litoral, Ministerul Turismului vrea ca toate activităţile să se desfăşoare centralizat, hote­lierii reclamă faptul că nu au plaje în administrare, iar comisia deputaţilor pune paie pe foc cu tot felul de iniţiative, care numai utile nu sunt.

Între timp, plajele sunt înghiţite de mare. Potrivit specialiştilor, în ultimii 35 de ani au dispărut 2.400 hectare de plajă şi zonă costieră, care au fost înghiţite, respectiv erodate de apă. Fenomenul s-a amplificat îngrijorător în ultimii 12 ani, una dintre cauze fiind ridicarea unui număr mare de construcţii care tasează faleza. Punerea în practică a planului de intervenţie finalizat recent de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) necesită, numai într-o primă fază, aproximativ 150 milioane de euro. Master Planul zonei costiere şi cele cinci studii de fezabilitate pentru intervenţia în zonele prioritare afectate de eroziunea costieră au fost transmise spre analiză şi aprobare la Administraţia Naţională Apele Române şi la Ministerul Mediului. Studiile de fezabilitate vizează zonele în ­care a fost identificată o eroziune ­accentuată: Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord.

Invazia „verde”

Fenomenul de înflorire algală a stresat la maximum turiştii sosiţi în acest an pe litoral. Cantitatea totală de alge ce va fi adunată de pe nisip de către salariaţii ABADL va depăşi în acest an 2.000 de tone, recordul la acest capitol fiind deţinut de staţiunea Mamaia, unde într-o singură noapte s-au adunat peste 220 tone de alge. Reprezentanţii ­Asociaţiei Patronale Mamaia susţin că ABADL nu acţionează în timp util, iar turiştii nu mai vin pe litoral din cauza algelor. Potrivit hotelierilor, această situaţie putea fi evitată dacă de-a lungul anilor s-ar fi instalat plase speciale care să împiedice ca enormele cantităţi de alge să fie aduse de  curenţi spre mal.

Licitaţii în plin sezon

2011 nu a ieşit din tiparul obiş­nuit în problema concesionării plajelor. Din nou licitaţii cu scandal, procese şi concesionări blocate. Deşi porţiunile de nisip ar fi trebuit demult concesionate, ABADL încă mai licitează ­plaje. Pe 2 august au fost încheiate contracte pentru trei sectoare din Mamaia, Năvodari şi Vama Veche. În acest an statul a scos la licitaţie 822.963 metri pătrăţi de nisip, adică jumătate din totalul plajelor constănţene. Potrivit ABADL, din suprafaţa totală a plajelor de interes turistic, de 1,5 milioane mp, în 2011 a putut fi concesionat un procent de 57%. Restul aparţine agenţilor economici care au încheiat contracte de concesionare în perioada 2006-2008. Principala cauză a scandalului plajelor este lipsa de coerenţă a statului în relaţia cu aceşti investitori. După ce în perioada 2006-2008 hotelierii au rămas fără suprafeţele de plajă în favoarea unor companii care nu aveau legătură cu turismul, dar care au concesionat hectare întregi, în intervalul 2010-2011 statul a decis reîntoarcerea ­hotelierilor în această afacere, lucru care s-a produs în mică măsură.