Zăpada şi gheaţa acumulată pe acoperişurile caselor şi blocurilor, care alunecă şi cade de la mari înălţimi, reprezintă un pericol pentru fiecare dintre noi. Un pericol la fel de mare este şi gheaţa formată pe trotuare şi pe trepte.
Este obligaţia proprietarilor să elimine aceste pericole, prin îndepărtarea ţurţurilor şi prin curăţarea zăpezii şi gheţii din faţa imobilelor în care locuiesc şi a terenurilor pe care le deţin. În caz contrar ei sunt pasibili să plătească amenzi de până la 500 de lei (în Bucureşti). Proprietarii au maximum 24 de ore de la încetarea ninsorii să se achite de aceste obligaţii.
Îndepărtarea ţurţurilor se poate face uşor cu spărgătorul de gheaţă sau lopata pentru zăpadă, lovindu-i dinspre sageac spre exterior. În caz de pericol iminent de cădere a zăpezii sau a ţurţurilor de pe clădirile înalte, proprietarii acestora au obligaţia să ia măsuri de avertizare şi de marcare a perimetrului expus. În situaţia în care clădirea este foarte înaltă şi nu se poate ajunge la ţurţuri decât cu dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă iar zona este una foarte circulată, pot interveni şi pompierii militari.
În ceea ce priveşte gheaţa, cea mai bună soluţie este prevenirea formării ei. Pentru aceasta, zăpada trebuie să fie îndepărtată imediat după depunere, pentru că altfel îşi schimbă forma de cristalizare sub influenţa diverşilor factori (caldura, presiunea paşilor) şi se transformă treptat în gheaţă.
Dacă gheaţa este deja formată, cel mai bine este să treceţi la împrăştierea de materiale antiderapante. Cel mai utilizat este amestecul de sare şi nisip (sare 15-30%). Tot ca material antiderapant se foloseşte zgura sau cenuşa, pentru cei care au sobe, iar ca fondant (produs chimic menit să scadă temperatura de topire a apei) se poate folosi sare de bucătărie (clorură de sodiu) şi clorură de calciu. Acestea sunt materialele cel mai uşor de procurat, dar şi cele mai ieftine. Nisipul antiderapant trebuie să fie curat, aspru, fără impurităţi din argilă, iar clorura de sodiu să fie un amestec de particule fine şi mai puţin fine (până la 7 mm) şi să nu conţină bulgări. Totuşi, sarea nu mai are efect la temperaturi sub -9°C. Singura soluţie viabilă la temperaturi scăzute este clorura de calciu, eventual în amestec cu material antiderapant. Efectele acesteia se văd până la -15°C. Sub această limită suprafaţa devine alunecoasă, din cauza faptului că substanţa reţine umezeala.
Toate produsele menţionate au efecte corozive şi distructive asupra materialelor de construcţie, mai ales asupra betonului. Prin urmare, gândiţi-vă că îndepărtarea gheţii, pe altă cale decât cea manuală, va scurta durata de viaţă a aleilor dumneavoastră.
Pentru îndepărtarea zăpezii, cea mai folosită unealtă este lopata. Deoarece operaţia este una grea şi repetitivă, care provoacă dureri musculare, este recomandat să se folosească o unealtă uşoară. Un înlocuitor excelent pentru lopată este împingătorul de sanie. Acesta vă scuteşte de efortul ridicării, specific lopeţii. De asemenea, o alternativă deosebit de comodă este suflanta cu aer, care poate fi utilizată pentru îndepărtarea zăpazii proaspăt aşternute. Uneltele mecanice de îndepărtat zăpada au un randament excelent, dar şi preţuri pe măsură. O freză de zăpadă autopropulsată costă între 2.000 şi 10.000 lei. O soluţie mecanică mai ieftină, dacă aveţi deja motosapa, este montarea pe aceasta a unei lame speciale pentru zăpadă.
Pentru cei care au curţi şi grădini, suflanta poate fi o soluţie foarte comodă pentru îndepărtarea zăpezii care tocmai s-a aşternut. Suflantă BG 86, STIHL (cu catalizator), de 4,5 kg; 1.389 lei.
