Susţinătorii lui Traian Băsescu, dar şi maghiarii ardeleni, au boicotat scrutinul, în timp ce suporterii USL au încercat să îi mobilieze pe oameni la urne.
Referendumul a fost ignorat în bună măsură de către ardeleni. În cătunele din Carpaţii Orientali sau cele din Munţii Apuseni, ori în satele toropite de căldură de pe Câmpia Transilvaniei, oamenii au refuzat să meargă la urne. Referendumul a fost boicotat deopotrivă de români, maghiari şi ţigani.
În inima Carpaţilor, cătunul Lăpuşna din judeţul Mureş părea adormit duminică dimineaţa. Turiştii veniţi să vadă fosta cabană de vânătoare a Regelui Carol al II-lea, utilizată apoi de Ion Gheorghe Maurer, de Nicolae Ceauşescu, de Nikita Hruşciov sau de Todor Jivkov, ori mănăstirea înfiinţată în zonă, nu erau deloc interesaţi de scrutin. „Este ziua noastră liberă şi nu ne interesează referendumul acesta. Am votat în 10 iunie şi mai votăm la toamnă.
Acum, nu mergem la vot, pentru că noi ne-am planificat de multă vreme excursia şi nu o să îi lăsăm pe politicieni să îşi bată joc de noi şi să ne cheme din nou să punem ştampila. Ei au vrut referendum, ei să meargă să voteze”, spune Andras Gergely, din Târgu-Mureş. Aceeaşi atitudine o aveau şi cei din satele de pe Valea Gurghiului, până la Reghin. Doar în Ibăneşti era agitaţie mai mare, pentru că s-a strâns multă lume la târgul de duminică. Acolo, politicienii locali, care stăteau la o bere, discutau relaxaţi cu vecinii şi cu rudele pe care le îndemnau să meargă la vot ori să stea acasă, în funcţie de tabăra din care făceau parte. Au existat şi o serie de cazuri în care acasă la oamenii la în vârstă au mers membrii birourilor secţiilor de votare cu urna mobilă. Interesul faţă de referendum a rămas scăzut şi în Reghin. Iar mai departe, pe Câmpia Transilvaniei, la Cămăraşu, oamenii erau dezinteresaţi complet de demiterea preşedintelui.
„Pe noi ne interesează că-i secetă şi că nu mai avem fân, iar grâul îi tare prăpădit. Dacă nu plouă, nici cucuruzul n-o să se facă, pentru că îi tare amărât anul ăsta. Nu ne interesează, domle, de nici un vot, pentru că pentru noi n-o făcut nimeni nimic”, spunea un bărbat care îşi aducea caii la adăpat la o fântână cu cumpănă de la marginea satului. În Mociu, secţiile de votare erau pustii. „Noi suntem mulţi maghiari, aici, în stat, şi nu ne interesează dacă se ceartă Ponta cu Băsescu. Ne interesează că Ponta nu ne-o mai lăsat să avem facultate maghiară la Târgu-Mureş”, a spus o femeie care mergea spre biserica reformată din centrul comunei clujene. În Apahida, de asemenea, dezinteresul faţă de vot era extrem de mare.
„Mai bine mă duc la o baie, în lacul de la Câmpeneşti, să mă mai răcoresc. Nu mă interesează politica”, a spus un bărbat care pedala alene. Nici în Munţii Apuseni oamenii nu au fost mai interesaţi de vot. De exemplu, localnicii din Muntele Filii şi din Muntele Bocului. „Decât să facă referendum, mai bine ne făceau drumul, pentru că, de la Poruţ, îi tare rău, o fost stricat în astă primăvară. Nu merem la vot pentru că nu vrem să ne pună pe drumuri domnii de la Bucureşti, numa pentru că se ceartă între ei”, spune Maria Cirebea, o localnică. Ea adaugă că a mers să voteze în 10 iunie pentru că e prietenă cu primăriţa, cu Minodora Luca. Iar acum, primăriţa PDL i-a sfătuit pe prietenii ei că mai bine îşi văd de treabă decât să meargă să voteze. Nici secţia de votare „suplimentară” amenajată în satul Muntele Băişorii, una dintre cele mai apreciate staţiuni turistice, nu a avut mai mare trecere.
Incidente electorale
În judeţul Cluj, PDL a depus o plângere penală împotriva primarului USL din Suatu, Ovidiu Colceriu. „În această perioadă electorală, inclusiv în preziua şi ziua referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României, am constatat că pe raza comunei Sânpaul din judeţul Cluj şi satele aparţinătoare, au fost lipite afişe prin care domnul primar, Ovidiu Colceriu determina alegătorii din comună să se prezinte la referendum, pentru aceasta, promiţându-le ajutorul şi bunăvoinţa lui. Afişele conţin semnătura primarului şi ştampila, aferentă funcţiei de primar”, spun reprezentanţii PDL.
În primele ore ale referendumului, Poliţia Locală şi Jandarmeria din Timişoara au fost asaltaţi cu diverse plângeri ale reprezentanţilor USL. Mai toate din aceste nemulţumiri îi vizau pe rivalii de la PDL, care au fost acuzaţi că, la mai multe secţii de votare, câteva persoane apropiate acestui partid stăteau afară şi notau pe un tabel special numărul celor care au fost prezente la vot. Într-un astfel de caz, la Liceul Emanuil Ungureanu, au intervenit chiar şi jandarmii, care au reuşit să prindă doar o persoană suspectată de USL.
După ce a fost interogată, aceasta a fost lăsată să plece, iar la ieşire a spus doar că „fac un sondaj pentru mine”. O altă plângere reclamată de către USL a fost şi cazul unei persoane care, aflată într-o maşină din apropierea unei secţii de votare, i-ar fi fotografiat pe cei care intrau să-şi exercite dreptul civic. Nici membrii PDL nu au stat degeaba şi au răspuns, la rândul lor, cu câteva reclamaţii, care vizau, în principal, câteva grupuri de alegători care s-au prezentat, în masă, la anumite secţii de votare, dar şi anumite persoane care, deşi erau din Timişoara, ar fi votat pe liste suplimentare.
