Proiectate înainte de 1989 ca încăperi cu rol strict utilitar, băile din apartamentele de bloc nu îşi mai găsesc în niciun fel locul în actualele standarde de confort.
În această ordine de idei, trebuie să subliniem încă o dată faptul că principala problemă este cea legată de spaţiu. Exemplul următor este un caz fericit de rezolvare a unei situaţii de acest fel. Trebuie spus însă că rezolvarea respectivă a fost facilitată de felul în care erau amplasate cele două băi în ansamblul apartamentului. Ele se găseau în extremitatea posterioară a holului care decomanda locuinţa, pereţii lor frontali închizând această zonă a holului. Baia ocupa, împreunã cu WC-ul de serviciu, o suprafaţă de 7,09 mp (4,08 mp aparţineau băii, iar 3,01 mp toaletei de serviciu). Acest spaţiu a fost realocat în aşa fel încât în ambele încăperi să se poată amenaja locuri de îmbăiere. Astfel, în momentul reconstrucţiei celor două băi, spaţiul a fost împărţit relativ egal.
Pentru a se putea pune în operă planurile de reamenajare a fost necesară demolarea tuturor pereţilor interiori. Reorganizarea spaţiului a avut drept obiectiv crearea a două zone distincte în apartament. Zona de zi a rămas complet deschisă, în timp ce zona de noapte este decomandată de un sas din care se trece în cele două dormitoare şi într-una din băi.
Baia matrimonială a fost reamplasată în zona fostului WC de serviciu. Proiectul ei a fost gândit într-o strânsă legătură cu cel al dormitorului matrimonial. Prin intermediu sasului nou creat s-a asigurat o comunicare directă a băii cu dormitorul matrimonial. Din acest motiv proprietarii au dorit o suplimentare de spaţiu pentru baie. Pereţii compartimentali au fost astfel construiţi încât baia a mai câştigat 1 mp pe lângă cei 3 mp pe care îi avea fosta toaletă de serviciu. Peretele perimetral din beton a fost curăţat de finisajul vechi din faianţă, după care a fost placat cu gips-carton. Prin interiorul structurii rezultate au fost trase conductele de apă şi cea de scurgere. Pentru toate acestea au fost folosite ţevi din polipropilenă.
În peretele comun cu dormitorul matrimonial a fost creat un gol în care, ulterior, a fost montată o fereastră fixă din sticlă sablată. Uşa de acces în baie este din acelaşi material.
Vechile obiectele sanitare au fost îndepărtate, iar în locul lor au fost montate unele noi.
Pardoseala a fost curăţată până la planşeu. Pe acesta a fost realizată o hidroizolaţie epoxidică. Stratul hidroizolant va împiedica infiltrarea apei, în cazul unei inundaţii.
După uscarea hidroizolaţiei a fost turnată şapă, iar pe acest strat-suport a fost montată gresie. Pereţii au fost placaţi cu faianţă până în zona grinzii de susţinere. Zona respectivă împreună cu tavanul au fost zugrăvite cu vopsea lavabilă.
