Externalizarea poliţiei călare s-ar putea lăsa cu sancţiuni dure pentru cei care au avizat încheierea contractului de 124.000 de euro pe an cu o firmă privată care a furnizat agenţi care lucrează pe post de poliţişti locali.
Şeful Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, Ion Ţincu, a încercat să se disculpe azi, după ce au apărut tot mai multe acuzaţii legate de modul dubios în care a fost încheiat contractul cu o firmă privată – Fandax Group SRL – pentru externalizarea poliţiei călare.
Ţincu a precizat că agenţii de la firma cu care Poliţia Locală are contract nu au dat amenzi, ci doar au constatat diferite contravenţii în zonele unde au fost trimişi în patrulare şi au acţionat în baza unui mandat.
Şeful Poliţiei s-a mai plâns că nu a putut ţine câini de serviciu, că activitatea a fost îngreunată de reducerea personalului şi a fost nevoit să găsească această soluţie pentru eficientizare.
El a spus că este vorba despre un proiect-pilot care se va finaliza pe 31 decembrie, iar apoi va fi luată o decizie dacă va fi continuat.
Anchetă la Consiliul General
Modul în care s-a realizat externalizarea serviciului care ţine de Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti va fi cercetat de o comisie desemnată ieri de consilierii generali care au aflat din presă despre ce s-a întâmplat.
Comisia specială este formată din consilierii: Ioan Gâf-Deac, Cosmin Gabriel Pârvu, Bogdan Capotă, Veronica Toma şi Cristinel Deaconescu şi va începe activitatea după sărbători.
Despre agenţii privaţi de la Poliţia Locală s-a aflat la defilarea de 1 Decembrie, când aceştia au purtat însemnele Poliţiei. „Vrem să ştim cum a fost atribuit un astfel de contract unei firme private fără aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Dacă a existat o dispoziţie de primar general, cum poate o firmă privată să poarte însemnele Poliţiei Locale şi să acţioneze în numele ei aplicând amenzi?'”, a spus Călin Murg, preşedintele de şedinţă de la CGMB.
Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoae crede că ar putea fi vorba despre fapte penale şi aşteaptă rezulatele anchetei. „Poliţia naţională va stabili dacă s-au săvârşit fapte penale. Nu cred că Poliţia Locală poate delega aceste atribuţii unei firme private. Nu cred că este legal ca uniforma Poliţiei Locale să fie purtată de angajaţii unei firme private”, a mai spus prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei.
Caz asemănător, rezolvat în instanţă
Un alt scandal pe tema folosirii însemnelor poliţiei de către persoane din afara sistemului a avut loc recent şi a fost rezolvat în justiţie.
Este vorba despre Poliţia Animalelor care a folosit maşini cu girofar şi inscripţionate aproape identic cu cele ale Poliţiei Române.
Tribunalul Bucureşti a interzis ca un ONG să mai folosească marca „Poliţia Animalelor” înregistrată la OSIM.
De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei pentru Protecţia Animalelor nu mai are voie să folosească niciun însemn care este al Poliţiei Române, emblema şi nici girofarul.
Legislaţia referitoare la înfiinţarea fundaţiilor şi asociaţiilor interzice folosirea în titulatura lor a denumirilor unor instituţii de interes local sau naţional.
„Poliţia Naţională funcţionează în baza Legii nr. 218 şi ţine de MAI. Poliţie este un termen generic, dar Poliţia Română e o instituţie aparte. Instanţele stabilesc dacă cineva are voie să se folosească de denumirea de poliţie. Se stabileşte pentru fiecare caz în parte”, a declarat Christian Ciocan, purtător de cuvânt al Poliţiei Române.
El a declarat că au mai existat cazuri de persoane care au folosit fără drept însemnele poliţiei. Este vorba despre metoda Maradona, prin care mai mulţi cetăţeni au fost convinşi să se legitimeze şi li s-au confiscat diferite bunuri de către falşi poliţişti.
