Schimbarea regulilor europene din domeniul proprietății intelectuale ar putea avantaja enorm economia românească. Sau, cel puțin, acele domenii care sunt bazate pe creativitate, cum ar fi industria IT, cinematografia, domeniul muzical și altele de acest fel. Concret, România este obligată să schimbe regulile jocului în privința gestiunii colective a drepturilor de autor și a drepturilor conexe.
Comisia Europeană dorește mai multă transparență și o distribuire echitabilă în administrarea banilor adunați de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Practic, creșterea transparenței în domeniu, corelată cu creșterea veniturilor celor care produc valoare adăugată mare în domeniul proprietății intelectuale vor stimula dezvoltarea acestui domeniu. Aceasta este concluzia primei conferințe internaționale ținută la Cluj de către Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală și de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
Noi reguli europene
„România trebuie să transpună în dreptul intern, până în aprilie 2016, prevederile Directivei Europene 26 din 2014. Din fericire, însă, actuala legislație românească are deja transpuse în practică cele mai importante principii din directiva europeană. Putem spune că România poate reprezenta un model de bune practici pentru țările din regiune, dar și pentru alte țări europene, cum ar fi, de exemplu, Olanda”, a spus directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Leonard Horvath. Printre lucrurile bune introduse în sistemul legislativ românesc o dată cu adoptarea Legii 8/1996 referitoare la proprietatea intelectuală se numără o protecție sporită pentru drepturile de autor.
Piratarea sau plagierea unor opere protejate reprezintă infracțiune. Nu există în această lege vreo contravenție, ci persoanele care încalcă legea se aleg direct cu dosar penal. Experții în domeniu afirmă că au existat perioade în care aplicarea legii nu a fost prea mult luată în serios. Însă lucrurile s-au schimbat semnificativ din anii 2000, când România a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană; mai întâi, la presiunea oficialilor europeni, iar apoi, pe măsură ce creatorii de proprietate intelectuală din România înțelegeau utilitatea aplicării normelor legale care le protejează creațiile. Acesta este unul dintre motivele pentru care rata pirateriei în domenii cum ar fi software-ul pentru calculatoare a scăzut spectaculos în România.
Pe de altă parte, Leonard Horvath a declarat că sunt și multe lucruri care pot fi îmbunătățite. ”Oficiul Român pentru Drepturile de Autor nu colectează bani! Această atribuție revine organismelor de gestiune colectivă, care sunt entități private și care reprezintă interesele celor care produc drepturi de autor”, a spus directorul general al Oficiului, Leonard Horvath. El a adăugat că, în acest moment, în România există 17 astfel de organisme și că alte două sunt în curs de înființare. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor spune că tocmai numărul prea mare de organisme de gestiune colectivă, care nu reușesc întotdeauna să se înțeleagă între ele în legătură cu modul în care trebuie distribuiți banii colectați, reprezintă o slăbiciune a sistemului.
Tocmai de aceea, reprezentanta Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală, Silvija Trpkovska, spune că este deosebit de importantă transparența în colectarea și administrarea drepturilor de autor.
De asemenea, consultantul Nicholas Leuwe a atras atenția că, potrivit noii directive europene, în toate țările Uniunii, organismele de gestiune vor trebui să fie deținute sau controlate de creatorii de drepturi de proprietate intelectuală și vor trebui organizate pe baze non-profit, adică drept fundații sau asociații. În plus, ele vor trebui să dea dovadă de transparență, în timp ce cheltuielile pentru administrarea fondurilor colectate nu vor putea să fie mai mari decât cele presupuse în mod normal de administrarea unor asemenea sume. De exemplu, noua legislație europeană îi obligă pe managerii organismelor de gestiune colectivă să organizeze în fiecare an câte o adunare generală a membrilor și să ofere socoteală acestora, inclusiv despre modul în care au fost gestionate fondurile colectate. În România, tocmai faptul că multe dintre principiile noii legislații europene sunt deja aplicate va ajuta companiile românești și creatorii de drepturi de proprietate intelectuală să beneficieze mai rapid și mai ușor de regulile noii directive.
Domenii în care România poate fi mai performantă
Pentru România, noua directivă europeană are implicații deosebite. Și asta pentru că domeniile care produc proprietate intelectuală sunt tot mai importante în economia românească. Potrivit statisticilor oficiale, IT-ul a ajuns să genereze 6 la sută din Produsul Intern Brut. Dacă ar fi luate în calcul și alte domenii care produc proprietate intelectuală, de la invenții la cinematografie sau industria muzicii ori cea a cărții, industriile creative ar ajunge la o pondere de minim 10 la sută din Produsul Intern Brut. Iar importanța acestora în structura economiei românești ar putea crește exponențial, pe măsură ce companiile de IT vor produce și mai multă valoare adăugată. Astfel, dacă în prezent cele mai multe companii produc outsourcing, adică realizează un fel de lohn și creează software sub brandurile unor companii multinaționale, marea provocare este trecerea la nivele superioare. Tot mai multe companii românești sunt capabile să realizeze arhitectură de software, adică să integreze, să compatibilizeze și să dezvolte soluții create de producători diferiți. Iar companiile care au făcut deja trecerea de la outsourcing la arhitectura software nu doresc să se oprească aici, ci să creeze programe informatice ale căror drepturi de autor să le aparțină și care să fie vândute pe piața globală drept branduri românești.
”Este vorba de rentabilitate. În prezent, dacă un programator român lucrează în regim outsourcing, el produce un profit de x euro. Dacă va produce un program protejat de drepturi de autor, va produce o valoare de câteva ori mai mare, iar profitul va fi pe măsură, ia acest lucru, în condiții normale, va duce la sporirea ponderii IT-ului în Produsul Intern Brut. Deja, oricum, acest domeniu este cel cu dezvoltarea cea mai spectaculoasă. Însă dezvoltarea industriei IT trebuie susținută și de alți factori, cum ar fi menținerea facilităților fiscale acordate de Guvern pentru programatori, un sistem educațional care să furnizeze tineri care să aibă competențele tehnice și abilitățile lingvistice pentru a munci în această industrie, dezvoltarea infrastructurii de IT și o protecție eficientă la nivel internațional a drepturilor de proprietate intelectuală”, spune analistul Ana Luca de la ClujToday.ro. Ea este completată de Leonard Horvath, care spune că ”Oficiul Român pentru Drepturile de Autor are așa-numitul Registru Național al Calculatoarelor, unde este înregistrat fiecare program informativ, pentru a fi protejat”.
În privința educației, Clujul poate fi considerat drept un model de bune practici. Declarat pol național de creștere în industria IT, Clujul s-a bucurat de o atenție deosebită în presa internațională, mai ales că în acest an este și Capitală Europeană a Tineretului. Potrivit revistei Paris Match, Clujul este noul Silicon Valley al Europei. Jurnaliștii francezi au estimat că în oraș există aproximativ 20.000 de oameni care muncesc în domeniul IT sau se pregătesc în facultățile și liceele de profil pentru a deveni specialiști în tehnologia informației. Universitatea „Babeș-Bolyai“, prin Facultatea de Matematică-Informatică, și Universitatea Tehnică, prin Facultatea de Automatizări-Calculatoare, au început programe speciale de pregătire a tinerilor, în cooperare cu mediul de afaceri local. De exemplu, la Facultatea de Matematică-Informatică au fost lansate două noi secții, cofinanțate de companiile interesate, unde studenții învață Informatica în limbile engleză sau germană. La rândul său, președintele Clubului Francofon de Afaceri, Bogdan Herea, care conduce subsidiara românească a companiei Pitech+Plus, a lansat o structură extrauniversitară de pregătire a unor specialiști în IT. Este vorba de programul de studii Academy+Plus, dezvoltat în parteneriat cu Școala 42 din Paris. Printre cei care studiază la această școală profesională în IT se numără și absolvenții unor facultăți de profil tehnic sau de științe precum Fizica sau Chimia care sunt recalificați în domeniul tehnologiei informației. O altă inițiativă în acest domeniu este Royal School in Transylvania, care va pune un accent deosebit pe utilizarea noilor tehnologii încă de la o vârstă fragedă. ”Copiii care vor învăța în școala noastră vor fi quatrolingvi: vor stăpâni limba engleză, limba lor maternă, o altă limbă străină și IT-ul”, a spus, cu umor britanic, Julian Hingley.
Transfer tehnologic cu bani europeni
La nivelul autorităților locale, cel puțin declarativ, interesul pentru sprijinirea industriilor creative este mare. Autoritățile locale și-au asumat drept prioritate construirea unui orășel al inovației pe Dealul Lombului, care ar urma să aibă 100.000 de locuitori și care ar urma să genereze 30.000 de locuri de muncă. Deocamdată, din acest orășel nu există decât 200 de hectare pline cu buruieni, un brand frumos creat de unul dintre clusterele locale de IT și două proiecte realizate de Primărie fără implicarea companiilor private de IT. Cele două proiecte ar urma să fie finalizate în acest an și lansate sub egida unei societăți creată de municipalitate, Cluj Innovation Park. „Activitatea celor două centre de afaceri coordonate de Cluj Innovation Park, respectiv Centrul Regional de Excelență pentru Industriile Creative (CREIC) și centrul de transfer tehnologic – TEAM se înscrie în rândul celor din industriile creative, aflate în plină ascensiune în România în momentul de față. Estimările actuale arată că aceste domenii generează profituri din ce în ce mai mari, la nivel național, iar faptul că la Cluj vom debuta cu două centre mari, cu infrastructură puternică, ne face să fim încrezători în planurile și activitățile noastre.
Centrul TEAM (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat și Microîntreprindere), pentru care vom începe activitatea în acest an, asigură spațiile și facilitățile potrivite pentru companiile care activează în domeniile tehnologia informației, electronică și electrotehnică, identificate în prezent în dezvoltare. TEAM este creat să găzduiască birouri, săli de conferințe, birouri modulare și administrative, dar și hale pentru microproducție și terenuri. În cadrul CREIC (Centrul Regional de Excelență pentru Industriile Creative) se va afla singura hală de producție cinematografică din Transilvania, atelierele de creație și birourile de producție media aferente, sală de cinema, amfiteatru verde și altele.
Dorim să inițiem un cluster pe industriile creative, unde vom cultiva inovarea, iar pentru companiile tinere vom crea un mediu prietenos, le vom sprijini prin facilitățile acordate și consultanță în afaceri. Promovăm, așadar, schimbul de informație, parteneriate puternice între mediul de business și cel academic. Nu uităm nicidecum de componenta academică, universitățile Clujului generând mii de tinere talente în fiecare an”, a declarat directorul Cluj Innovation Park, Alexandru Coroian.
