Una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din România, cea din Luduș, a ajuns pe marginea falimentului, după ce a pierdut o parte din cota de producție de zahăr, a afirmat unul dintre membrii Comisiei de Agricultură din Parlamentul European.Europarlamentarul PNL Daniel Buda consideră că răspunderea îi revine ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, cel care a supervizat redistribuirea cotelor de producție între fabricile de zahăr din România.
Potrivit tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, producătorii de zahăr români pot produce și pot vinde în fiecare an doar o anumită cantitate de zahăr, pentru a nu prejudicia interesele altor producători din cadrul Uniunii Europene. Ministerul Agriculturii este organismul care repartizează în fiecare an această cotă națională de producție între diferitele fabrici de zahăr. Cele care depășesc cota alocată nu pot vinde legal producția suplimentară pe piața comună europeană. Prin intermediul Ordinului ministrului Agriculturii nr. 707/2013, fabrica de zahăr din Luduș a primit cota de 26.008 tone pe an, în locul cotei istorice de 33.391 de tone pe an, spune Daniel Buda, care citează o scrisoare ce i-a fost adresată de către un reprezentant al grupului francez Tereos, cel care deține fabrica de zahăr din Luduș.
”Din cauza acestei decizii ilegale a Ministerului Agriculturii, fabrica din Luduș nu își poate vinde zahărul. În aceste condiții, fabrica de zahăr riscă falimentul și, o dată cu ea, și producătorii de sfeclă-de-zahăr din județele Cluj, Mureș și Alba”, a spus europarlamentarul PNL.
Unde merge diferența de cotă
Diferența de cotă pierdută de fabrica din Luduș a fost atribuită fabricilor din Roman și din Bod. Reprezentanții francezilor care au cumpărat fabrica de zahăr din Luduș au atacat ordinul de ministru prin care au primit dreptul să producă o cantitate mai mică de zahăr. Ei au obținut mai întâi suspendarea ordinului de ministru, apoi au câștigat, în primă instanță, la Curtea de Apel București. Însă juriștii Ministerului Agriculturii au făcut recurs, iar acesta va fi judecat de către magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un proces asemănător a avut loc la Curtea de Apel Oradea, unde ordinul de ministru a fost atacat în instanță de către reprezentanții fabricii de zahăr din capitala Crișanei. Și la Curtea de Apel Oradea reprezentanții fabricii de zahăr au obținut în primă instanță anularea ordinului de ministru. Însă, până la soluționarea definitivă a acestor dosare, Ordinul ministrului Agriculturii nr. 707/2013 continuă să își facă efectele. Iar aceste efecte îi lovesc, printr-un efect de cascadă, pe reprezentanții fermierilor din Transilvania. În contextul în care fabricile de zahăr din Luduș și din Oradea au dreptul să producă mai puțin zahăr, și cantitatea de sfeclă-de-zahăr pe care o cumpără este mai mică. Acest lucru înseamnă mai puțini bani pentru fermierii care au avut parte în 2013 în 2014 de un an agricol bun. Însă, în acest context, lipsiți de cumpărători, fermierii au fost nevoiți să își vândă producția de sfeclă-de-zahăr la prețuri mult mai mici decât sperau, ceea ce i-a descurajat pe mulți dintre aceștia. Unii dintre fermieri se gândesc să renunțe la cultivarea sfeclei-de-zahăr.
