Musulmanilor din București, cei mai mulți veniți după 1989 cu afaceri, nu le place ideea de a avea aici cea mai mare moschee din Europa. Ar vrea mai degrabă un nou cimitir, fiindcă cel vechi este epuizat, și eventual refacerea vechii geamii de la Tineretului. Vinerea, care este cea mai importantă zi de rugăciune a musulmanilor, se adună mai puțin de 200 de credincioși, de aceea ar fi inutilă o moschee uriașă, dacă nu cumva puterea de la Ankara are și alte interese.
Recep Tayyip Erdogan are această idee încă din 2004, când a venit în România în calitate de premier al Turciei. Apoi, discuția despre nevoia unei noi geamii în București a fost reluată în anii trecuți și la întâlnirile cu Traian Băsescu, dar amplasarea la București a celei mai mari moschei de pe continent este un proiect pus la punct de președintele Erdogan cu premierul Ponta. Cei doi au o relație privilegiată, iar noul sultan de la Ankara este o sursă de inspirație pentru tânărul premier Ponta, care nu-și poate imita, însă, până la capăt modelul. Acuzat de corupție în 2013, înainte de alegerile prezidențiale, Erdogan a pus imediat sub control politic Justiția și a decapitat corpul magistraților și polițiștilor pentru a scăpa de dosarele în care era incriminat.
Victor Ponta nu a dobândit nici mai multă autoritate, nici mai mult curaj, chiar dacă și-a lăsat mustață ca Erdogan și barbă ca imamul Samudra, care a contribuit la atacul terorist din Bali în 2002. Premierul român i-a oferit președintelui islamist al Turciei, prin Hotărârea de Guvern nr. 372 din 27 mai 2015, pentru o perioadă de 49 de ani, un teren de 11.000 metri pătraţi, “în vederea edificării unui complex de clădiri de interes public”. Terenul pe care se va construi cea mai mare moschee din Europa se află în apropierea Casei Scânteii și este estimat la 4 milioane de euro. Nu e încă prea clar ce a primit Victor Ponta în schimbul acestei afaceri, dar premierul și-ar putea aduce aminte că, în perioada otomană, nici un sultan nu și-a dorit să facă o mare moschee în Europa.
Dacă ar fi putut, Erdogan ar fi construit această enormă geamie la Köln, acolo unde este cea mai mare comunitate de turci din Europa, de peste un milion de oameni, dar liderii Germaniei nu l-ar fi lăsat să amplaseze un centru islamic în mijlocul continentului. În România lucrurile par mai simple, iar otomanii au înțeles mereu mentalitatea conducătorilor autohtoni, avizi de bani și de putere, în propriul interes și în defavoarea țărilor pe care le ploconeau. Ponta este doar urmașul lor: a gustat și el din favorurile sultanului și acum crede, ca în vechile povești, că poate fi salvat de dincolo de Bosfor.
Fostul președinte Traian Băsescu a spus că pe lângă Marea Moschee de la București va funcționa și o universitate pentru 6.000 de studenți islamiști, dar șeful cultului musulman din România l-a contrazis. Poate că Băsescu a făcut o socoteală pentru mai mulți ani sau poate că are mai multe informații, fiindcă se pare că pe lângă imensa geamie va funcționa și un fel de medrasă, o școală islamică. Vor avea parte de educație religioasă cei câțiva tineri musulmani care locuiesc în București, sau vor veni să învețe aici tineri ceceni, uzbeci, bosniaci în căutare de noi idealuri și de noi drumuri spre ISIS? Turcia este nostalgică și ar vrea să fie din nou în fruntea islamului în Orientul Mijlociu și să revină ca forță modelatoare la Dunăre.
Poate că Erdogan încearcă să pună în practică ideologia “neo-otomanistă” lansată în urmă cu mai mulți ani de actualul premier, Ahmet Davutoğlu, care anunța că în următoarele decade Turcia va avea un rol conducător în Balcani, unde își dorește o cooperare economică, politică și o armonie culturală “ca în perioada otomană”. Ponta vrea să distribuie România în rol de bucătăreasă pentru visul otoman al noului sultan, fără să se gândească la pericolul care ar însoți amplasarea la București a celui mai mare centru islamic din Europa, similar celui din Rotterdam.
