Nu doar micile afacerile ce cochetau cu statul fiscal de microîntreprindere trebuie regândite ci şi modul în care sunt planificate achiziţiile de autoturisme pe firmă (amortizările se plafonează). Diurnele umflate nu mai scapă netaxate iar impozitul pe dividende devine mai cuprinzător.
Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei. În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convenţiilor de evitare a dublei impuneri. „În acest sens putem vorbi despre facturi primite de la furnizori pentru care nu există documente justificative care să ateste realitatea prestarii” spune Elena Rădulescu, de la Conta Rădulescu, companie în colaborare cu care realizăm acest material. „Astfel, o prestare de serviciu trebuie să fie însoţită pe lângă factură de o anexa/raport de activitate/deviz de lucrări/proces verbal de recepţie, în care să se specifice natura şi obiectul prestarii”.
Amortizări plafonate
Pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, din categoria M1, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună.
Anterior, indiferent de valoarea autovehiculelor achiziţionate, amortizarea acestora se calcula pe o perioadă de 5 ani şi era deductibilă integral fiscal, în condiţiile în care se respectă acest termen. „Începand diin februarie 2013, în vederea deducerii integrale a valorii achitate, suntem îndrumaţi (indirect) să ne achiziţionam autoturisme ce valorează maxim 90.000 Lei (21.000 Eur). În cazul în care valoarea de achiziţie a autovehiculelor cumpărate înainte de 01.02.2013, depăşeşte valoarea de 90.000 lei şi respectiv cheltuiala cu amortizarea înregistrată până în prezent a depăşit valoarea de 1500 lei, începând cu 01.02.2013, se va considera cheltuială deductibilă doar suma de 1500 lei, diferenţa care depăşeşte acest plafon va fi nedeductibilă” spune Elena Rădulescu.
Se dezumflă diurnele grase
Vor fi considerate venituri din salarii si impozitate ca atare indemnizaţiile primite de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice.
Până în prezent, această limitare era valabilă doar pentru organizaţiile nonguvernamentale şi alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit. În prezent, indiferent de forma juridică a societăţii care acordă indemnizaţii de deplasare angajaţilor săi, plafonul de deductibilitate este limitat în continuare la o sumă de 2.5 ori peste nivelul legal pentru instituţiile publice, iar diferenţa dintre suma acordată şi cea deductibila este acum impozabila şi asimilată veniturilor salariale (se vor plăti contribuţii sociale, impozit salarii) în condiţiile în care până în prezent această diferenţă era doar nedeductibilă.
Dividende „lărgite”
Regimul fiscal aplicabil veniturilor din dividende se lărgeşte, incluzând şi sumele plătite de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică . Astfel, dacă societatea achiziţionează bunuri care sunt utilizate în interesul personal al asociatului, şi nu servesc desfăşurării obiectului de activitate al societăţii respective, sumele pot fi reconsiderate că fiind distribuire de dividende.
Microîntreprinderi, macro probleme
Pana in prezent, conditiile obligatorii pe care o societate care dorea statutul de microîntreprindere trebuia sa le indeplineasca erau:
1. realizeaza venituri altele decat cele din domeniul bancar, asigurari, piata de capital, jocuri de noroc, consultanta si management.
2. are de la 1 pana la 9 salariati
3. capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile publice.
4. realizeaza venituri care nu depasesc 100.000 euro (cursul BNR de la sfarsitul anului fiscal).
De asemenea, calitatea de microintreprindere era o optiune pe care societatile comerciale o aveau in funcctie de domeniul de activitate pe care doreau sa il desfasoare – servicii, comert, productie. In acest an asistam la o schimbare majora si de efect in mediul de afaceri adusa de modificarea a doua dintre aceste conditii, precum si de eliminarea optiunii de a fi microintreprindere platitoare de 3% si transformarea intr-o obligatie. Noile conditii pe care o societate trebuie sa le indeplineasca, fiind incadrata obligatoriu, ca fiind platitoare de 3% pe venituri sunt:
1. realizeaza venituri altele decat cele din domeniul bancar, asigurari, piata de capital, jocuri de noroc, consultanta si management.
2. abrogat
3. capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile publice.
4. realizeaza venituri care nu depasesc 65.000 euro
Abrogarea punctului 2, cu referire la obligativitatea de a avea angajati (de la 1 pana la 9), include absolut toate societatile in aceeasi categorie de triere, la finalul anului 2012.
Aceasta triere va avea loc exclusiv in baza cifrei de afaceri.
Cel putin, asa rezulta din ordonanta publicata, care speram sa sufere unele modificari si sa ofere societatilor care se ocupa cu comertul sau productia, posibilitatea de a opta intre plata 16% pe profit cum ar fi logic sau 3% pe venituri.
In esenta, vom avea urmatoarele modificari:
1. Societati care platesc 3% in prezent, avand de la 1 la 9 salariati si care nu au depasit 100.000 euro, dar au depasit 65.000 euro, vor fi incadrate in categoria societatilor platitoare de impozit pe profit.
2. Societati care platesc in prezent 16% pe profit, nu au /sau au angajati la finalulul anului 2012, si nu depasesc cifra de afaceri de 65.000 vor fi incadrate in categoria societatilor platitoare de impozit pe venit – 3%
Din textul legii intelegem ca vom avea la fel ca in 2010, 2 ani fiscali cuprinsi de doua perioade respectiv:
prima perioada fiscala 01.01.2013 – 31.01.2013 si
a doua perioada fiscala 01.02.2013 – 31.12.2013.
Pentru prima perioada impozitul se va calcula la fel ca in prezent, si pentru cea de-a doua se vor face modificarile in functie de cifra de afaceri.
Daca pe parcursul anului 2013, se depaseste cifra de afaceri de 65.000 euro, societatea incadarata incepand cu 01.02.2013 la platitoare de 3%, va fi obligata sa plateasca 16% incepand cu trimestrul urmator, luand in calcul cheltuielile si veniturile perioadei a doua fiscale.
„Consideram ca aceasta modificare este intr-adevar aberanta, atata timp cat nu ofera SRL-urilor care desfasoara activitate de comert sau productie, inregistrand un volum mare de cheltuieli, sa plateasca impozit doar pe marja lor de profit ci pe intreaga cifra de afaceri. Speram totusi ca legiuitorul a gandit-o cat de cat echitabil si ca va face o mentiune in ordonanta care va modifica codul fiscal”, subliniază Elena Rădulescu..
