10.2 C
București
marți, 23 aprilie 2024
AcasăSpecialCum a intrat Aradul în istoria aviaţiei

Cum a intrat Aradul în istoria aviaţiei

Trei modele de avion au fost fabricate în Arad, înainte ca utilajele de producţie să fie mutate în Braşov.

Aradul a fost, pentru doi ani, locul unde s-au produs avioane performante. Imediat după Unirea din 1918, la Arad a fost înfiinţată Fabrica de Avioane Astra, care a produs, în doi ani, trei modele. Primul avion, Astra-Şeşefschi, a fost un succes: a străbătut distanţa Arad-Bucureşti, fără escală, în două ore şi jumătate. Al doilea, Proto-2, a fost folosit de Armata Română, iar cel de-al treilea, deşi foarte bun, nu a fost construit în producţie de serie. În 1926, utilajele şi personalul au fost mutate la I.A.R. Braşov, iar despre avioanele fabricate la Arad mai vorbesc doar cărţile de istorie.

Prima fabrică românească de vagoane şi motoare

După Unirea din 1918 a Transilvaniei cu România au apărut schimbări majore şi în industria arădeană. Astfel, Fabrica Marta (Magyar Automobil Részvény Társaság Arad), o sucursală a firmei americane Westinghouse, prin intermediul filialei franceze din Le Havre, Franţa, care producea automobile pentru Europa, a fost confruntată cu mari probleme: relaţiile cu foştii patroni s-au deteriorat, iar producţia a scăzut şi a fost complet dezorganizată. În acest context, a luat naştere, prin unirea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica Marta, Societatea Astra – prima fabrică românească de vagoane şi motoare. Fosta fabrică Marta a devenit Fabrica de Motoare, care, în scurt timp ajunge una dintre cele mai renumite fabrici din România şi din Europa, datorită producţiei realizate. La Astra s-au construit camioane, autobuze, dar şi avioane pentru armata română.

Cumnatul lui Henri Coandă, director la Arad

Noua fabrică a construit sub licenţă motoare pentru avioane. În 1922 s-a înfiinţat o secţie pentru construcţia de avioane, care după un an s-a transformat în Fabrica de Avioane Astra Arad, iar directorul ei a fost numit comandorul Andrei Popovici, cumnatul lui Henri Coandă, inventatorul motorului cu reacţie, şi fost comandant al Grupului 2 Aviaţie în bătălia de la Mărăşeşti din timpul primului război mondial.

Comandorul Popovici fusese numit, la 1 aprilie 1920, directorul Aeronauticii în Ministerul de Război. El a avut iniţiativa de a sprijini înfiinţarea Fabricii de Avioane Arad şi a promovat doi ingineri, creatori de avioane, Stanislav Şeşefschi şi Ştefan Protopopescu.

Din colectivul de creaţie şi producţie au făcut parte specialişti renumiţi în acea perioadă: Ştefan Urziceanu, Radu Onciul, Dumitru Barbieri şi alţii. Când fabrica arădeană şi-a început producţia, un as al zborului, Ion Sava, a fost numit pilot de încercare. El era unul dintre cei mai buni aviatori români.

Trei modele de avioane produse la Arad

La Fabrica de Avioane Astra Arad au fost produse trei modele de avioane în doar doi ani. Primul avion a fost construit la Astra Arad în 1923 şi s-a numit Astra-Şeşefschi, după numele proiectantului, inginerul Stanislav Şeşefschi. Acesta a fost un biplan cu două locuri. Avionul era echipat cu un motor Marta-Benz de 250 CP cu şase cilindri. Acesta a fost primul motor construit în România care a fost montat la bordul unui aparat de zbor.

Avionul a fost testat de către pilotul de încercare, locotenentul Ion Sava, care, împreună cu pilotul Petre Macavei, a parcurs cu Astra-Şeşefschi, fără escală, ruta Arad-Bucureşti în doar două ore şi jumătate. Avionul fabricat la Arad a fost trimis pentru verificarea performanţelor unor unităţi de aviaţie româneşti.

Producţia de la Arad a fost diversificată şi un an mai târziu a fost construit Proto-2, un avion de recunoaştere biplan cu motor Hispano-Suiza de 300 CP. A fost proiectat de locotenent-comandorul inginer Ştefan Protopopescu, după modelul avionului Proto-1 construit la Arsenalul aeronautic din Bucureşti. Ştefan Protopopescu a fost un alt ofiţer, pionier al aviaţiei române şi primul aviator brevetat în România, dar şi constructor de avioane. În timpul testelor la Proto-2 a avut loc şi un incident nefericit: una dintre aripi a cedat, avionul a intrat în vrie, s-a prăbuşit în Mureş şi pilotul de încercare Ion Sava şi-a pierdut viaţa.

La Arad au fost construite 25 de avioane Proto-2, care au fost livrate Şcolii Militare de Pilotaj de la Tecuci. Acestea au fost folosite ca avioane de şcoală pentru faza a II-a, ce corespundea obţinerii brevetului de zbor internaţional.

Cel de-al treilea model de avion, Astra-Proto, a fost produs în 1925 de Fabrica de Avioane. Astra-Proto a fost un biplan cu o structură din lemn şi înveliş de pânză impregnată cu lac, destinat misiunilor de recunoaştere, iar proiectantul său a fost, de asemenea, locotenent-comandorul inginer Ştefan Protopopescu. Avionul a fost apreciat deoarece îndeplinea condiţiile tehnice ale acelor vremuri, însă fabrica nu a primit comenzi pentru realizarea acestui model în serie.

Fabrica de Avioane Astra nu a făcut faţă concurenţei uzinelor S.E.T. Bucureşti şi I.A.R. Braşov şi în anul 1925 şi-a încetat activitatea. Utilajele şi personalul au fost transferate la uzinele I.A.R. Braşov, iar la Arad au rămas liniile de producţie pentru vagoanele de cale ferată. Dar experienţa celor care au muncit la Arad a fost hotărâtoare în dezvoltarea industriei aeronautice româneşti: comandorul Andrei Popovici, fostul director al Fabricii de Avioane Astra, a fost numit director general la I.A.R. Braşov.

Tripleta de aur

În ciuda faptului că, acum, România nu mai contează în industria aeronautică mondială, românii s-au numărat printre pionierii aviaţiei. Printre cei care au marcat istoria aviaţiei se numără şi componenţii “tripletei de aur”: Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă. Aceştia au uimit lumea, atât prin descoperirile lor, cât şi prin abilităţile lor inginereşti. De altfel, descoperirile lui Henri Coandă sunt încă folosite în industria aeronautică şi în cea spaţială. Alături de cei trei, trebuie pomenit şi numele sasului ardelean Herman Oberth, care a contribuit decisiv la dezvoltarea industriei spaţiale, chiar dacă de rezultatele muncii sale au beneficiat în primul rând Germania, apoi SUA.

Cele mai citite

“Biblioteca din autobuz”. Unde și când va fi disponibilă noua opțiune din transportul în comun

Veste minunată pentru locuitorii din Târgu Mureș! În Săptămâna Națională a Bibliotecilor, Biblioteca Județeană Mureș vine cu o inițiativă inovatoare - "Biblioteca din autobuz"....

Rușii încearcă să cucerească orașul ucrainean Ceasov Iar cu ajutorul a peste 20000 de parașutiști

Un contingent alcătuit din 20.000 până la 25.000 de militari ruşi din trupele de paraşutişti participă la asaltul asupra oraşului Ceasov Iar în provincia...

Germania arestează trei persoane suspectate că au colaborat cu serviciile secrete chineze

Trei germani au fost arestați sub suspiciunea că au colaborat cu serviciile secrete chineze. Se pare că aceștia au predat tehnologie care ar putea...
Ultima oră
Pe aceeași temă