17.6 C
București
luni, 15 aprilie 2024
AcasăSpecialCum a devenit Transilvania „paradis" pentru britanici

Cum a devenit Transilvania „paradis” pentru britanici

Interesul presei occidentale pentru turismul din Transilvania a crescut enorm, după ce Prinţul Charles a început să vorbească despre frumuseţea Ardealului.

În secolul al XIII-lea, în grupuri tot mai mari, saşii, o populaţie de origine germanică, se îndreptau, în lungi şiruri de care cu coviltir, spre sudul Transilvaniei. Ei erau chemaţi de regii Ungariei pentru a pune în valoare oportunităţile oferite de regiune. Secole la rând, saşii, alături de români, maghiari ori ţigani au trăit în această zonă şi au creat oraşe, biserici fortificate, castele şi şi-au pus amprenta de civilizaţie asupra mentalităţii locuitorilor fostului principat medieval. Instaurarea comunismului a afectat populaţia săsească a Transilvaniei mai rău ca valurile de ciumă neagră din Evul Mediu.

Mulţi dintre tinerii saşi au murit în cel de-al doilea război mondial. Iar apoi, mulţi dintre supravieţuitori au fost deportaţi în Uniunea Sovietică. Mulţi au fost seceraţi acolo, în lagărele de exterminare create de sovietici. Dintre saşii care au mai rămas în Transilvania, zeci de mii au fost vânduţi de autorităţile comuniste. În epocă, funcţiona un veritabil târg de sclavi. Autorităţile din Germania federală achitau sume importante de bani pentru fiecare sas care primea permisiunea de a emigra în Occident. Un ultim val de plecări a avut loc în anii care au urmat căderii comunismului, când saşii au emigrat în căutarea unor slujbe mai bune şi a unei vieţi mai liniştite.

“Coloniştii” britanici

În ultimii ani, însă, a apărut o nouă tendinţă. Este vorba de britanici care descoperă Transilvania şi care se stabilesc în zonele de unde au plecat saşii. Este vorba de antreprenori şi de ecologişti, care doresc să valorifice oportunităţile oferite de natură ori de micile ferme păstrate în regiune, pentru a crea afaceri sustenabile din punct de vedere ecologic şi economic. Fenomenul a stârnit curiozitatea presei din întreg Occidentul. San Francisco Chronicle, din Statele Unite ale Americii, a publicat, zilele trecute, un articol de mari dimensiuni, scris de reputata jurnalistă Alison Mutler.

Ea citează cazul fostului diplomat britanic Nat Page, care a devenit “conservaţionist”, adică o persoană preocupată de conservarea naturii, şi care se declară încântat de pajiştile imense presărate cu flori sălbatice, precum şi de pădurile în care hălăduiesc lupi şi urşi, vegheaţi din înălţimile vazduhului de vulturi. Există antreprenori britanici care valorifică, de exemplu, culturile de rubarbă, o umilă plantă adusă în Transilvania acum 800 de ani, de către coloniştii saşi, după cum relatează articolul publicat în San Francisc Chronicle. Gemurile ori celelalte produse realizate prin prelucrarea acestei plante sunt vândute în magazinele din aeroporturilor internaţionale ori în magazine precum Fortnum and Mason din Londra. Un alt britanic, Jim Turbull, menţionat în acelaşi articol, şi-a deschis o afacere bazată pe prelucrarea florilor de soc, dar şi a boabelor de soc. El le transformă în gemuri ori în sucuri. “Anul acesta ne-am planificat să cumpărăm 13 tone de flori de soc, dar am cumpărat o cantitate dublă”, spune antreprenorul britanic, care adaugă faptul că, în fiecare an, în lunile mai şi iunie, plăteşte sume importante localnicilor, organizaţi în echipe de culegători de flori de soc.

Branduri regale

Unitatea economică a lui Jim Turnbull a fost vizitată recent de moştenitorul Coroanei Regatului Unit al Marii Britanii, Alteţa Sa Regală, Prinţul Charles al Ţării Galilor. Tot el şi-a dat aprobarea pentru mierea “regală”, produsă în Transilvania, care va fi vândută în Marea Britanie. De altfel, Prinţul Charles al Marii Britanii este cel care a contribuit decisiv la renaşterea interesului occidentalilor faţă de Transilvania. El şi-a cumpărat proprietăţi în Transilvania, la Viscri ori în Valea Zălanului. Casa Alteţei Sale, o clădire de secol XIX, poate fi închiriată de turiştii care vor să îşi petreacă o vacanţă deosebită. De asemenea, el mai vizitează adesea conacul din Micloşoara al contelui Tibor Kalnoky. Iar fiul mai mic al Prinţului Charles, Prinţul Harry, şi-a petrecut în acest an Paştele în Transilvania. El a fost văzut de localnici în timp ce străbătea pe motocicletă drumurile Transilvaniei, care şerpuiesc prin sate cu biserici – fortăreţe, cu castele, cu păduri pline de sălbăticiuni ori de pajişti care se întind una după alta. Familia Regală a Marii Britanii a devenit, astfel, un adevărat catalizator al turismului, iar mii de britanici ori de alţi occidentali au început să redecopere frumuseţea acestei regiuni. Interesul a devenit şi mai mare, după ce Prinţul Charles a afirmat că descinde din Vlad Ţepeş, care s-a născut în cetatea Sighişoara şi care a reprezentat prototipul care a inspirat celebrul personaj Dracula.

Un dar de la Dumnezeu

Primarul din Saschiz, Ovidiu Şoaită, intervievat de Alison Mutler, a declarat că vizitele regale sunt “un dar de la Dumnezeu” pentru comunitatea sa, în care şomajul atinge 30 la sută. Chiar dacă, în glumă, Ovidiu Şoaită şi-a exprimat regretul că în acest an nu a avut ocazia să ciocnească un pahar cu pălincă de prune cu Alteţa Sa Regală, Prinţul Charles, pentru că moştenitorul Coroanei britanice a evitat să facă vreun gest care ar fi putut influenţa rezultatul alegerilor locale din acest an, primarul din Saschiz a remarcat creşterea importantă a numărului de turişti. Membrii familiei regale britanice nu sunt singurii aristocraţi îndrăgostiţi de Transilvania. Marchiza Tracy de Worchester s-a aflat în acest an la Cluj şi la Turda. Ea a devenit una dintre cele mai celebre apărătoare a felului tradiţional de viaţă şi pledează pentru păstrarea micilor ferme din Transilvania.

“Este o bogăţie extraordinară această posibilitate de a consuma hrană produsă în micile ferme, pentru că este vorba de mâncare sănătoasă”, a spus marchiza de Worchester.

Un rol major în păstrarea şi promovarea vechilor tradiţii, a micilor ferme şi a mâncării sănătoase a fost asumat de o altă familie aristocratică, dar, de data aceasta, din nobilimea de odinioară a Transilvaniei. Este vorba de soţii Indrei şi Pamela Raţiu. Indrei Raţiu este fiul lui Ion Raţiu, marele lider ţărănist care a contribuit la democratizarea României, în anii 1990, şi descendent al liderului Mişcării Memorandiste a românilor ardeleni, dr. Ioan Raţiu, avocatul care a condus Partidul Naţional Român şi lupta de emancipare naţională a românilor din Transilvania. Pamela Raţiu, născută peste Ocean, a fost soţia celebrului cântăreţ Demis Roussos. Cei doi au creat o reţea de ONG-uri care organizează, de exemplu, cel mai mare festival agrar din Transilvania, Transilvania Fest, dar care promovează şi concepte precum mişcarea slow-food, adică alimentaţia sănătoasă, ori drepturile omului, prin intermediul Centrului Raţiu pentru Democraţie. “Suntem mândri de faptul că putem valorifica astfel trecutul nostru transilvan”, declara Indrei Raţiu, unor oaspeţi adunaţi din toată lumea.

Bucate ardeleneşti
la Londra

Unul dintre prietenii familiei Raţiu este celebrul “chef” Paul Bloomfield, profesor la Universitatea Oxford Brookes, cea mai importantă instituţie de învăţământ britanică din domeniul industriei ospitalităţii. Paul Bloomfield a introdus reţete ardeleneşti în restaurantele londoneze, iar în acest an, el a venit, din nou, să se documenteze pentru a scrie o carte de bucate ardeleneşti. “Transilvania trebuie să mizeze pe turismul gastronomic. Cred că, în viitor, Transilvania poate fi o destinaţie turistică ce va putea rivaliza cu Toscana ori cu Antalya”, a spus Paul Bloomfield.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă