12.4 C
București
luni, 20 mai 2024
AcasăSpecialCultura si agresivitatea edilitara

Cultura si agresivitatea edilitara

Nu a trecut decat foarte putin timp, nici macar o saptamana, de cand autoritatile statului, Ministerul Culturii si Cultelor, in special, prin atitudinea barbatoasa a ministrului Mona Musca, a solutionat in favoarea culturii o aberatie edilitara (o sala de sport construita opresiv langa mormantul lui Lucian Blaga), cand un alt gen de agresivitate edilitara este lansat asupra unui alt spatiu marcat de spiritul tutelar al lui Blaga. Este vorba, mai precis, despre Biblioteca Centrala Universitara “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Parca dincolo de noi se deruleaza o neodihna a celui care a fost cel mai mare poet si filosof pe care l-a produs Transilvania.
Mai exact, Primaria Cluj-Napoca incearca sa puna in aplicare un proiect de constructie a unui parking, ce se acceseaza prin spatiul ce apartine Bibliotecii Universitare. Numai o negandire imbatosata nu realizeaza ca aici in aceasta institutie se studiaza, se citeste formativ, si nu de placere, pentru ca studentii sa isi formeze competentele profesionale si prin urmare studiul presupune liniste ca o conditie esentiala.
Nu mai aduc in discutie faptul ca traficul intens afecteaza o cladire care este monument istoric inscris pe lista nationala a monumentelor, iar accesul preconizat limiteaza posibilitatea evacuarii in caz de incendiu a unui obiectiv de mare importanta patrimoniala cu consecinte irecuperabile. Sunt doar cateva argumente impotriva unui proiect negandit, dar marcat in arriere-planul lui de galagiosul pariu electoral.
Trebuie spus ca in anii comunismului din spatiul bibliotecii s-a preluat teren pentru construirea de clinici medicale, pentru constuirea de statii electrice trafo, pentru scuaruri etc., toate fireste de utilitate publica. Nici una nu este, insa, atat de agresiva si de impertinenta precum construirea unui parking ce afecteaza esential statutul, functiunile si identitatea unui spatiu academic si universitar care este BCU “Lucian Blaga”.
Nu punem la socoteala argumentele induse impotriva acestui parking de faptul ca aceasta cladire este cea mai importanta biblioteca universitara din aceasta zona a Europei Centrale. Nu lansam drept argument in pledoaria noastra faptul ca biblioteca clujeana este singura din Romania evaluata international si calificata drept similara prin functiuni, fonduri de carte, competente profesionale cu cele mai importante biblioteci universitare din Europa Occidentala. Dincolo de aceste evidente, ea are o unicitate a ei prin prestigiul, prin arhitectura inegalabila, prin valorile patrimoniale, istorice si culturale. Este un pic “mai unica” decat Primaria clujeana, excesiva pernicios in mare masura fie prin abuzul ei “tricolor” din trecutul recent, fie prin negandirea unui program edilitar ce nu agreseaza valorile urbane si academice ale unui oras.
Acest proiect de parking induce involuntar opinii si constatari nu tocmai magulitoare relativ la cei care l-au imaginat (dupa cum se spune) arhitectul-sef al municipiului, Adrian Iancu, si viceprimarul Adrian Popa. Cred ca ei sunt “subiectii” unui management edilitar aflat intr-o criza de identitate de doua ori flagranta, arhitectul-sef se pare ca se afla intr-o criza de identitate in ceea ce priveste competenta profesionala (in cazul parkingului), pe cand “semiprimarele” Adrian Popa (folosim aceasta expresie intrucat la un primar general sunt doi vice-primari care fac asadar cat un primar), traverseaza o cronica criza de identitate politica si de partid (a trecut de la talibanismul taranist la poetica ufedista pentru ca mai nou prin absorbtie sa gareze in epica liberala). Aceste crize de identitate genereaza in mod firesc solutii si decizii improprii si paguboase.
Ceea ce se poate retine, insa, cu usurinta din acest proiect edilitar al Primariei este abuzul periculos pe care il profileaza in perspectiva deciziile administratiei clujene vizand opinia publica si societatea civila. Am speranta ca intrevederea alertata de aceasta situatie pe care am avut-o cu primarul Emil Boc, apartinator in “civilie” aceleiasi universitati cu care BCU Cluj se afla intr-o proximitate sau relatie organica, dupa cum aceasta biblioteca deserveste studentii si corpul profesoral din toate universitatile clujene, sa produca decizii si solutii edilitare care sa nu agreseze realitatea si simbolurile culturii. Ne exprimam speranta ca Ministerul Educatiei si Cercetarii va reveni asupra avizului pe care l-a dat Primariei referitor la acest proiect edilitar.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă