10.2 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăSpecialCu ce l-au prins procurorii pe Mazăre. Rolul lui Elan Schwartzenberg

Cu ce l-au prins procurorii pe Mazăre. Rolul lui Elan Schwartzenberg

Curtea Supremă de Justiţie a decis ieri ca Radu Mazăre să fie cercetat în stare de libertate în dosarul de luare de mită pentru construcţia cartierului de locuinţe sociale de la Constanţa. Decizia poate părea surprinzătoare, în condiţiile în care, potrivit unor surse, primarul Constanţei ar fi dat răspunsuri halucinante la întrebările care i s-au pus în şedinţa de judecată.

Procurorii DNA au cerut ieri un mandat de arestare de 29 de zile pe numele primarului Constanţei, pe care îl acuză că ar fi primit o mită de 175.000 de euro de la un om de afaceri, Avraham Morgenstern, în schimbul facilitării obţinerii contractului de construcţie a cartierului de locuinţe sociale „Henri Coandă”. Cu toate că procurorii au adus la dosar documente şi interceptări ale unor discuţii telefonice care arătau legăturile dintre cei doi şi  Elan Schwartzenberg, intermediarul şpăgii, judecătoarea de la Curtea Supremă, Rodica Cosma a decis să-l lase în libertate pe Mazăre, interzicându-i doar dreptul de a părăsi localitatea. Potrivit unor surse, această decizie a fost luată în condiţiile în care edilul nu a dat răspunsuri credibile la întrebările care i-au fost puse de procuror (şedinţa a fost secretă).

Astfel, la un moment dat, Mazăre a fost întrebat cum îşi explică faptul că  Elan Schwartzenberg i-a virat în cont 175.000 de euro. Acesta a explicat că ar fi fost vorba despre un împrumut de 600.000 de euro pe care edilul i l-ar fi dat unui grec, cu zece ani în urmă, iar această datorie ar fi fost preluată de Elan. Întrebat fiind cine era grecul şi de unde îl cunoştea, Mazăre a răspuns: Nu îl ştiam, a venit la mine, a zis că are nevoie de 600.000 euro împrumut şi i-am dat!

Un alt răspuns care ar fi putut stârni suspiciunile magistraţilor este cel dat de Mazăre atunci când a fost întrebat de ce o parte din bani a ajuns în conturile fratelui său, Alexandru Mazăre, senator PSD. ”Probabil a fost o confuzie de nume”, a explicat edilul. Procurorii au vrut să-l întrebe pe Mazăre şi care au fost scopul şi circumstanţele deschiderii contului din Israel, dar acestea au fost considerate irelevante de magistrat.

De altfel, la şedinţa de judecată, procurorii au solicitat dreptul de a pune 12 întrebări, dar judecătoarea a acceptat doar două. Nici faptul că Mazăre nu a vrut să facă nici o declaraţie la DNA nu a avut nici o relevanţă pentru judecătoarea Cosma.

În aceste condiţii se ridică o întrebare legitimă dacă datele, care arată reaua-credinţă a primarului din Constanţa, nu ar fi trebuit să atragă mai degrabă o decizie de arestare preventivă decât o eliberare. Decizia a fost atacată cu recurs, iar instanţa se va pronunţa cât de curând.  

Magistratul care l-a eliberat pe Mazăre l-a scăpat pe Victor Ponta de plagiat

Judecătoarea care l-a pus pe Radu Mazăre în libertate, sub control judiciar, s-a pronunțat de-a lungul timpului în mai multe dosare răsunătoare. Astfel, Rodica Cosma este unul dintre magistrații care au dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul de plagiat al premierului Victor Ponta. Tot ea l-a achitat în dosarul “Poșta” pe fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, și a cerut achitarea lui Gigi Becali în dosarul schimburilor de terenuri. Ulterior, ambii au fost condamnați definitiv. A judecat și una dintre spețele “Zambaccian”, care îl implicau pe Adrian Năstase, însă nu a făcut parte din completul care a dat decizia definitivă. 
Pe de altă parte, Rodica Cosma a decis condamnarea senatorului PSD, Cătălin Voicu, a Monicăi Iacob Ridzi, dar și condamnarea lui Gigi Becali, în celălalt dosar al său, “Valiza”. A făcut parte și din completul care a menținut condamnarea la cinci ani de închisoare a procurorului Maximilian Bălășescu. A confirmat arestarea preventivă a fostului secretar general al MAI, Laurențiu Mironescu.

Rolul jucat de Elan Schwartzenberg

Interceptările din dosarul de la DNA al lui Radu Mazăre arată modul în care primarul Constanței ar fi fost implicat în afacerea legată de campusul „Henri Coandă”. Pe lângă presiunile asupra angajaților din Primărie pentru soluționarea actelor de urbanism, ies în evidență și aspectele legate de felul în care a funcționat mecanismul presupusei șpăgi de 175.000 de euro pe care Mazăre ar fi primit-o de la omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern, pentru câștigarea contractului în proiectul cartierului cu locuințe sociale.

Mecanismul mitei ar fi urmat un traseu sinuos, explică anchetatorii, banii ajungând într-un cont colateral, arată agenția Mediafax. Este vorba despre așa-numitul cont escrow, care este folosit, în general, în trazacțiile comerciale în care participanții vor să se protejeze. Mai mult decât atât, anchetatorii susțin că însuși Radu Mazăre ar fi propus folosirea acestui tip de cont, primarul Constanței spunându-i la un moment dat omului de afaceri Elan Schwartzenberg faptul că preferă acest mod de depuneri bancare, în cadrul tranzacțiilor comerciale. Contul escrow permite, pe de-o parte, depunerea banilor în favoarea unui anumit beneficiar, însă sumele pot fi ridicate de către destinatar numai în cazul îndeplinirii unor condiții contractuale. Un alt aspect foarte important este legat de cel care depune banii, el putând să recupereze întreaga sumă, în cazul în care partenerul său nu-și îndeplinește obligațiile.

Lanțul încrederii

Procurorii arată în continuare că omul de afaceri Elan Schwartzenberg ar fi fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern către primarul Constanței. Și asta în condițiile în care Schwartzenberg s-ar fi bucurat de încrederea celor două părți. „Morgenstern Avraham era sigur că Schwartzenberg Emilian îi va transfera banii primarului Mazăre Radu Ștefan doar în momentul în care era sigur de efectuarea de către acesta a demersurilor favorabile societății sale, iar Mazăre Radu Ștefan era sigur că, odată banii transferați de reprezentantul societății Shapir în conturile lui Schwartzenberg Emilian, îi va primi de la acesta din urmă pe măsură ce va facilita câștigarea licitației de către societatea Shapir”, spun pentru Mediafax surse din rândul procurorilor.

Analiza conturilor

Banii au fost transferați în trei tranșe, destinați fraților Mazăre prin intermediul unei firme care ar aparține lui Schwartzenberg. Traseul banilor a fost relevat de analiza pe care procurorii au făcut-o asupra documentelor bancare, ordinelor de plată și extraselor aferente unor conturi. „Aceste documente au fost obținute într-o altă cauză aflată în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție, însă, în baza comisiei rogatorii cu autoritățile judiciare din Liechtenstein efectuate în prezenta cauză, s-a obținut acordul de folosire a acestor documente”, arată procurorii DNA care instrumentează acest dosar.

Mazăre spune că nu există denunțător

După ce a fost eliberat din arestul Poliției Capitalei, Radu Mazăre a declarat, referitor la presupusa mită, că banii puși în contul lui de către omul de afaceri Elan Schwartzenberg reprezentau o datorie de la „un grec”, și că în dosar n-a existat vreodată nici o mită și nici un denunțător. „Elan este prietenul meu, e de notorietate lucrul ăsta. (…) Am împrumutat un grec, Elan a preluat creanța asta și mi-a pus banii în cont, fără să mă anunțe. (…) Fratele meu nu-l cunoaște pe Elan, el doar a venit la inaugurarea locuințelor sociale”, a declarat Mazăre, așa cum relatează Mediafax.

Stenograme din 2011

Pe de altă parte, din stenogramele convorbirilor interceptate de anchetatorii din dosarul lui Radu Mazăre, rezultă că primarul Constanței ar fi făcut presiuni asupra angajaților din instituția pe care o conduce, inclusiv asupra viceprimarului, pentru ca autorizațiile și avizele de construcție să fie urgentate, în privința proiectului edilitar dezvoltat în cartierul de locuințe sociale „Henri Coandă“ de către firma lui Avraham Morgenstern. Aceste înregistrări datează din luna iulie 2011. Mazăre chiar ar fi susținut atunci că posibila întârziere a lucrărilor l-ar costa pe el imaginea, iar pe patronul israelian, banii. „O să se rezolve problema astăzi, că dacă nu, mă ocup eu personal de toată direcția de urbanism”, ar fi spus Mazăre, potrivit stenogramelor. La rândul său, primarul Constanței susține că discuția cu viceprimarul n-a avut legătură cu locuințele sociale din cartierul „Henri Coandă”, ci în privința caselor pe care firma Shapir le făcea pentru tineri.  

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă