Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a precizat că Daniel Morar şi-a exprimat acordul pentru detaşarea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, cu menţiunea că aceasta va înceta în 8 iunie, când va prelua mandatul de judecător la Curtea Constituţională, informează Mediafax.
Secţia pentru procurori a CSM a hotărât, în 25 martie, detaşarea lui Daniel Morar de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ, pentru o perioadă de şase luni, cu începere din 2 aprilie 2013.
Guvernul a arătat miercuri, într-un comunicat de presă, că CSM nu are competenţa de numire şi de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce intră în competenţa CSM fiind detaşarea în cadrul Parchetului.
Consiliul Superior al Magistraturii a precizat miercuri, într-un comunicat de presă, că decizia Secţiei de procurori a fost luată cu unanimitate de voturi, în baza articolului 58 alineatul 1 din Legea 303/2004 şi a articolului 40 alineatul 1 litera a din Legea 317/2004.
Potrivit Guvernul, pentru numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, trebuie respectate o serie de etape procedurale, şi anume propunerea ministrului Justiţiei, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea prin decret al preşedintelui României
Articolul 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 prevede că „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
CSM a precizat că, prin excepţie, „pentru rezolvarea situaţiilor de vacanţă a acestor funcţii” este prevăzută în mod expres posibilitatea delegării, iar din interpretarea sistematică a textelor de lege – astfel cum au fost aplicate şi în alte situaţii asemănătoare – rezultă că aceste funcţii pot fi, de asemenea, ocupate prin detaşare, „practica Secţiei de procurori a CSM fiind constantă în acest sens (a se vedea Hot. nr. 219/05.10.2006 şi Hot. nr. 213/05.07.2007)”.
Potrivit articolului 58 alineatul 1 din Legea 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale”. Alineatul 2 al articolului 58 prevede că detaşarea poate fi dispusă de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru o durată cuprinsă între şase luni şi trei ani.
„Din modul în care este reglementată detaşarea, rezultă indubitabil că scopul dispunerii acestei măsuri este de a asigura funcţionarea în bune condiţii a instanţelor, a parchetelor, a unor instituţii din cadrul sistemului judiciar sau chiar a unor instituţii din afara sistemului judiciar, numai în interesul instituţiei care o solicită, a mai precizat CSM.
Totodată, CSM a arătat că Secţia pentru procurori a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale şi de oportunitate pentru detaşarea lui Daniel Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Domnul procuror Daniel Morar şi-a exprimat acordul pentru detaşare, cu menţiunea că aceasta va înceta la data de 8 iunie 2013, dată de la care va prelua, conform Decretului Preşedintelui României din 25.03.2013, mandatul de judecător la Curtea Constituţională”, se mai arată în comunicatul CSM.
Sursa citată a precizat că Secţia pentru procurori a avut în vedere în luarea acestei decizii importanţa asigurării continuităţii şi stabilităţii conducerii la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „atât din perspectivă internă, cât şi din perspectiva reprezentării externe, în condiţiile de vacanţă a funcţiei”.
Totodată, CSM reaminteşte că principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat reprezintă o valoare fundamentală a statului de drept, „ce se impune a fi respectată de toate autorităţile statului”.
Preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, i-a comunicat miercuri premierului că detaşarea lui Daniel Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, începând din 2 aprilie, nu constituie o „prelungire” a mandatului interimar şi corespunde cerinţelor de legalitate, Ministerul Public având asigurată conducerea.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că a făcut numirile pentru procurorii şefi, deşi anunţase iniţial că vor fi făcute de noul ministru al Justiţiei, după ce a văzut poziţia lui Daniel Morar, care i-a spus că nici după 8 iunie nu vrea să plece de la Parchetul General.
„M-am uitat pe temeiul legal, lucrurile sunt clare: delegarea lui Morar a încetat, nu putea decât dacă dorea el să delege pe altcineva, dar nedorind să delege pe altcineva în funcţia de adjunct al procurorului general, printr-un artificiu juridic care nu există în lege şi care poate fi atactat de absolut oricine, discutând cu doamna Hăineală, l-a numit CSM, ceea ce nu se poate întâmpa din punct de vedere legal”, a spus Ponta.
Premierul Victor Ponta a mai declarat că el poate să atace într-un fel sau altul faptul că Daniel Morar nu mai este legal în funcţie şi că probabil va câştiga, însă, din cauza legilor existente, singura soluţie este ca CSM să dea aviz şi şeful statului să numească un procuror general
„O să mă gândesc. Am primit punctul de vedere al specialiştilor azi noapte târziu, azi l-am studiat, l-am discutat şi cu alţi specialişti, evident că o să încercăm în continuare să…. Problema e următoarea: eu pot să atac într-un fel sau altul faptul că domnul Morar nu mai este legal în funcţie şi probabil o să şi câştig, dar nu poate nimeni să numească pe cineva interimar. Conform legii doar procurorul general poate, ori nu avem procuror general”, a spus Ponta.
Laura Kovesi a fost propusă pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar Tiberiu Niţu a fost propus ca procuror general al parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Propunerile au fost avansate miercuri dimineaţa de către premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, printr-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Ponta i-a mai propus pe Bogdan Licu pentru postul de prim adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Alina Bica ca procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi pe Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.
Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public vor fi intervievaţi la sfârşitul lunii mai, potrivit calendarului pentru examinarea propunerilor, stabilit miercuri de Secţia pentru procurori a CSM.
