O intoarcere in timp, o revenire la regulile de acum 15 ani, un atentat la independenta magistratilor si o tentativa a Consiliului Superior al Magistraturii de a intari controlul asupra magistratilor. Asa au fost calificate modificarile propuse de CSM la legile justitiei in timpul unei dezbateri organizate de Asociatia Magistratilor, filiala Cluj, pe tema celor trei proiecte de legi referitoare la statutul magistratilor, organizarea si functionarea CSM si organizarea judiciara.
"Se doreste intarirea puterii conducatorilor de instante si parchete, acesti conducatori pentru a ramane in functie depinzand de benevolenta membrilor CSM, tocmai pentru ca prin conducatorii instantelor si parchetelor, ce capata atribute concrete de putere administrativa asupra judecatorilor si procurorilor, membrii CSM sa detina controlul total asupra puterii judecatoresti si asupra parchetelor ce constituie Ministerul Public", se arata intr-un comunicat semnat de reprezentantii a 5 organizatii profesionale, consultat de Hotnews.
Cele mai criticate modificari propuse de CSM
# Judecatorii vor putea fi transferati, impotriva vointei lor, inclusiv la instante mai mici. Modificarea, care elimina conditia acordului magistratului in caz de transfer, este considerata "o grava atingere adusa inamovibilitatii judecatorului", care ii garanteaza independenta si stabilitatea pe post. In prezent, judecatorii nu pot fi transferati la alte instante fara acordul lor.
Pe de alta parte, CSM vrea sa excluda posibilitatea ca magistratii sa fie dati afara din magistratura pe motiv de incompetenta, invocand tocmai principiul inamovibilitatii.
# Evaluarea judecatorilor ar urma sa fie realizata exclusiv de catre sefii de instante, si nu de evaluatori independenti, asa cum prevede un proiect finantat de Banca Mondiala, sau de catre o comisie, cum se face in prezent.
Este considerata o "grava incalcare a independentei judectaorilor", care pot fi in acest fel "tinuti in sah" de catre superiorii lor.
# Sefii din cadrul instantelor vor putea fi numiti de catre CSM pentru un nou mandat, fara sa mai fie obligati sa dea concurs, cum este in prezent, dupa ce le expira primul mandat, pentru care au dat concurs.
Este considerata o masura care va determina obedienta sefilor de instante fata de CSM, cata vreme numirea pentru un al doilea mandat depinde de bunavointa membrilor Consiliului.
# Membrilor CSM li se ridica interdictia de a candida la al doilea mandat . In prezent, membrii CSM carora le expira mandatul de sase ani nu mai pot candida.
"Se va crea o relatie de colaborare intre CSM si presedintii de instanta, care vor elimina din competitie magistratii competenti", sustine Horatiu Dumbrava, expert Sojust. Si presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), filiala Cluj, vorbeste despre "o intoarcere la subiectivismul absolut" in ce priveste promovarea magistratilor.
"Ne intoarcem cu 15 ani in urma, la sistemul din 1992", spune Andreea Tulus, presedinta filialei AMR Cluj. CSM intentioneaza sa scoata din criteriile de evaluare a magistratilor chestiuni precum cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator, (introduse sub mandatul Macovei) propunere criticata de magistrati.
Ministerul Justiei pregateste ordonanta de urgenta
Cele trei proiecte de legi criticate ar urma sa modifice variantele adoptate sub mandatul fostului ministru al justitiei, Monica Macovei, considerate la acea vreme un pas inainte de catre asociatiile profesionale. Proiectele au fost depuse in 17 iulie, iar ele vor mai putea fi amendate pana pe 20 septembrie, dupa care ar putea fi adoptate prin ordonanta de urgenta.
In paralel, ministerul justitiei pregateste propria varianta, sub forma unei ordonante de urgenta, dar care a primit aviz negativ (consultativ) de la CSM. Unii magistrati vorbesc insa despre o posibila colaborare la modificarea legilor justitiei intre MJ si CSM.
Reprezentanul ministerului justitiei, secretarul de stat Katalin Barbara Kibedi, a explicat ca legile justitiei trebuie modificate din cauza ca Romania trebuie sa-si adapteze legislatia unei directive europene, care impune inlaturarea discriminarii intre femei si barbati in ce priveste varsta de pensionare, cel tarziu la 30 septembrie, insa n-a comentat punctual criticile formulate la Cluj de reprezentantii celor cinci asociatii profesionale.
