Grupurile de turişti care ajung în periplurile lor la Galaţi au şansa unei experienţe cu totul deosebite: o plimbare pe Dunăre cu o corabie cu pânze. Pânzarul Moldovenesc este o copie fidelă a corăbiilor din flota Moldovei, din vremea lui Ştefan cel Mare. Pânzarul a fost construit la cererea Consiliului Judeţean Galaţi, care a marcat astfel „Anul Ştefanian – 2004″. Pentru o călătorie cu această corabie, agenţiile de turism sau grupurile de turişti trebuie să adreseze o cerere Consiliului Judeţean Galaţi. Prima croazieră cu corabia cu pânze a fost efectuată în 2005, pe Prut, de un grup de profesori de la o universitate din Paris, care au vizitat Lunca Prutului în interes ştiinţific. Pânzarul le stă la dispoziţie turiştilor şi pentru o croazieră pe Marea Neagră. Pânzarul Moldovenesc are lungimea de 17,6 m şi lăţimea de 5, pescajul fiind de 1,5 m. Deplasamentul navei este de 25 tdw. Coastele corăbiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este din lemn de larice, puntea din lemn de mahon şi teck, placările fiind executate cu placaj de luan, esenţă de lemn foarte rezistentă la apă. Corabia este propulsată de trei pânze. Pentru a primi aviz de navigaţie, la bordul navei au fost instalate echipamente moderne. Corabia poate fi propulsată şi de un motor diesel de 70 CP, cantitatea de 1.200 kg de carburant ce poate fi stocată la bord asigurând o autonomie de 1.200 mile marine, adică 2.000 kilometri. Pânzarul este dotat cu instalaţie de guvernare hidraulică, instalaţie de navigaţie prin satelit GPS, radar, staţie radio şi un sonar modern. În cele două careuri ale navei sunt opt cuşete şi două grupuri sanitare. Navigarea Pânzarului poate fi asigurată de un echipaj format din patru persoane. Nava poate lua la bord 20 de turişti. Siguranţa corăbiei a fost verificată prin probele de mare efectuate în 2005, pe Marea Neagră. Atunci a rezistat la o furtună de gradul 5, navigând numai cu pânzele.
Construită după stampele vremii
Corabia de la Galaţi a fost construită după stampe existente la Muzeul Marinei din Constanţa. Vasele moldoveneşti din anii 1500 aveau prova înaltă şi întoarsă, ca la gondole, şi pupa tăiată drept, care se termina cu două coarne ce serveau pentru legarea bastimentului. Cârma era formată din două rame solide, câte una în fiecare bord, întărite cu fier la pană. Copastia era închisă numai în parte, pentru a putea fi utilizate şi rame. Pe punte, pânzarele aveau două bastioane, pentru adăpostul oamenilor de serviciu. Marinarii lui Ştefan cel Mare purtau costumul naţional, din care nu lipseau căciula şi cămaşa cu mâneci largi. Pavilionul corăbiei era roşu, având un cap de zimbru cu o stea cu cinci raze între coarne, cu o lună nouă în stânga sus şi o stea cu cinci raze în dreapta sus.
Primele consemnări do-cu-men-tare referitoare la flota Moldovei medievale datează de la asediul Chiliei din 1465. Pentru că Dunărea era îngheţată, iar pânzarele nu puteau fi utilizate, Ştefan cel Mare a folosit tunurile de pe corăbii. Moldova maritimă, cu porturile Cetatea Albă şi Chilia, era la acea vreme singura opozantă a turcilor pe mare, după ce cetatea Caffa fusese ocupată de otomani la asediul din 6 iunie 1475, iar comerţul genovez la Marea Neagră încetează. Documentele vremii consemnează forţa militară a flotei Moldovei.
