Liderii UE şi din Balcani vor lua în considerare sprijinirea unei noi misiuni de control la frontieră, la graniţa dintre Grecia, Albania şi Macenonia, potrivit proiectului unei declaraţii comune a mini-summitului de urgenţă convocat duminică la Bruxelles, relatează DPA online, citat de Mediafax.
Noua operaţiune a Agenţiei FRONTEX ar urma să se concentreze atât asupra controalelor la ieşire, cât şi asupra „înregistrării refugiaţilor şi migranţilor care nu au fost înregistraţi încă în Grecia”, potrivit proiectului declaraţiei comune a liderilor, scrie DPA, care precizează că a văzut o copie a documentului.
Citeşte şi: INCENDIU la o tabără din Slovenia, provocat de refugiați
Documentul îndeamnă la „implementarea imediată a măsurilor bilaterale de construire a încrederii în legătură cu frontiera” dintre Grecia şi Macedonia. Cele două ţări sunt implicate într-o veche dispută cu privire la numele Macedonia, pe care Atena îl revendică drept numele unei provincii elene.
Proiectul declaraţiei poate fi modificat înaintea reuniunii de duminică, pe care a convocat-o preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.
Mini-summitul are obiectivul să determine ţările aflate pe ruta din Balcanii de Vest a migraţiei să-şi unească forţele în faţa afluxului de refugiaţi şi migranţi care caută să ajungă în state bogate din nordul şi vestul Europei.
Afluxul a condus la blocaje şi tensiuni între ţările din Balcani, migranţi fiind lăsaţi în noroi, ploaie şi frig.
Citeşte şi: Jurnalista care a lovit refugiaţii vrea să emigreze în Rusia
„Ultimele săptămâni au continuat să arate că nu există o soluţie naţională la această problemă, iar ţările nu pot arunca responsabilitatea asupra vecinilor lor”, a declarat vineri Margaritis Schinas, un purtător de cuvânt al Comiei.
„Este foarte important ca oamenii să se vadă unii cu alţii, să vorbească şi să acţioneze. Acesta este motivul din spatele întâlnirii (de duminică). Doar o abordare colectivă europeană transfrontalieră bazată pe cooperare poate avea succes”, a subliniat el.
La mini-summit urmează să ia parte cancelarul austriac Werner Faymann, premierul bulgar Boiko Borisov, premierul croat Zoran Milanovic, cancelarul german Angela Merkel, premierul grec Alexis Tsipras, preşedintele macedonean Gorge Ivanov, preşedintele român Klaus Iohannis, premierul sârb Aleksandar Vucici, premierul sloven Miro Cerar şi premierul ungar Viktor Orban.
Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi Antonio Guterres, preşedintele UE Donald Tusk şi directorii Frontex şi Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) urmează, de asemenea, să participe la reuniune.
Potrivit proiectului declaraţiei comune, liderii vor fi îndemnaţi să îşi intensifice coordonarea, schimbul de informaţii, să ofere mai multe adăposturi şi servicii de bază migranţilor şi să fie de acord că „o politică de trimiterea a refugiaţilor într-o ţară vecină nu este acceptabilă”.
Documentul sugerează că aproximativ 400 de grăniceri pot fi mobilizaţi până miercuri în Slovenia, în cazul în care această ţară activează un mecanism Frontex pentru echipe de intervenţie rapidă la frontieră.
Cea mai mică ţară de pe ruta balcanică a migrării, Slovenia se confruntă cu presiunea a mii de refugiaţi.
Ei s-au adunat vineri la frontiera dintre Serbia şi Croaţia, în dorinţa de a exercita presiuni, de teamă că ar putea ajunge la frontiere închise.
Peste 3.000 de persoane au sosit în noaptea de joi spre vineri la Berkasovo şi aşteptau să treacă la Bapska, de partea croată.
Tabăra s-a golit până dimineaţa, dar ccel puţin alte 15 autobuze au adus alţi 1.500 de migranţi, în principal refugiaţi din Orientul Mijlociu.
Odată ajunşi în Croaţia, refugiaţii sunt înregistraţi la tabăra de primire la Opatovac, după care sunt duşi cu autobuzul, 300 de kilometri, până la frontiera cu Slovenia.
Cel puţin 14.200 de refigiaţi se aflau vineri dimineaţa în Slovenia, înregistraţi sau în curs de înregistrare la centre de primire şi tabere, potrivit agenţiei STA, care cita poliţia.
„Este ca şi cum o jumătate de oameni ar fi intrat în Germania într-o singură zi”, a declarat Cerar în noaptea de joi pentru televiziunea de stat, referindu-se la procentul de migranţi raportat la populaţia de două milioane de locuitori ai Sloveniei.
Oficiali sloveni au anunţat anterior că Ljubljana poate înregistra doar 2.500 de oameni pe zi şi au acuzat Croaţia că trimite prea mulţi oameni, ca să scape mai repede de povară.
Cerar a declarat că Croaţia nu doreşte să discute despre migranţi, însă ministrul croat de Interne Vesna Pusic a insistat că Zagrebul este dispus să negocieze. Croaţia, a declarat ea, nu poate să primească 7.000-8.000 de oameni pe zi şi să transfere doar 2.500, potrivit cotidianului Jutarnji List de la Zagreb.
După ce înregistrează migranţii, Slovenia îi trimite în Austria, de unde aceştia îşi continuă drumul către Germania sau alte state occidentale bogate.
Organizaţii internaţionale de ajutorare şi ţările prin care călătoresc refugiaţii pe ruta din Balcani sunt îngrijorate că Germania şi-ar putea închide frontiera migranţilor, ceea ce ar crea un blocaj uriaş pe această rută.
