10.8 C
București
sâmbătă, 24 februarie 2024
AcasăSpecialCriza imigranților copleșește Europa. Ce soluții există pentru refugiați

Criza imigranților copleșește Europa. Ce soluții există pentru refugiați

În aprilie 2015, Uniunea Europeană începea să vorbească despre criza imigranților, după ce mai multe nave pline cu refugiați s-au scufundat în Marea Mediterană. În prezent, Europa încă se străduiește să găsească o soluție la ceea ce este una dintre cele mai mari crize cu care s-a confruntat în istoria recentă.

În timp ce țările vestice nu reușesc să găsească o soluție, țările de tranzit precum Macedonia, Serbia, Ungaria și Grecia se simt sufocate de imigranți.

Citește și: FOTO + VIDEO. Drama imigranților care își riscă viețile prin Eurotunel, ca să ajungă în Marea Britanie

De la începutul anului, 2.373 de imigranţi au murit pe mare, cu 300 mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din 2014, a precizat Joel Millman, de la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Imigranții ilegali își fac drum către Europa Occidentală, în încercarea de a scăpa de conflictele din țările din care provin. Refugiații sunt preponderent din Orientul Mijlociu și Africa, dar și din Asia, potrivit UNHCR.

Exodul în UE 

Agenția ONU pentru refugiați, UNHCR,  a dat publicității un raport conform căruia aproximativ 300.000 de refugiaţi sau solicitanţi de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei de la începutul anului.

Circa 181.500 au ajuns în Uniunea Europeană (UE) prin Grecia, iar 108.500 prin Italia, potrivit datelor UNHCR.

Citește și: Amplă operaţiune de salvare în Mediterana. 1.200 de imigranţi salvaţi de Marina italiană

Mai mult, UNHCR estimează că aproximativ 3.000 de imigranți care intră în Macedonia dinspre Grecia vor traversa țara, în fiecare zi, către restul Europei, în următoarele luni.

Ungaria vrea să își mobilizeze armata

După ce a construit un zid împotriva imigranților la granița cu Serbia, care a atras critici din partea Uniunii Europene și a solicitat ajutor suplimentar de la UE în criza imigranților, Executivul de la Budapesta a transmis că se gândește la cum ar putea folosi armata pentru a-și securiza granița din sudul țării, scrie Mediafax.

Comisia Europeană (CE) a promis că va debloca opt milioane de euro, o sumă considerată de insuficientă de Janos Lazar, care apreciază că UE “distribuie fonduri pentru protecţia frontierei în mod umilitor”.

Citește și: Prin Balcani, spre vestul Europei

Ungaria este o etapă decisivă în drumul imigranţilor, deoarece este prima ţară din spaţiul Schengen, deci ultima frontieră de trecut înainte de a ajunge în ţări din Europa Occidentală.

Ridicarea unui gard de către autorităţile ungureşti a accelerat fluxul celor sosesc şi care se tem că, odată ridicat gardul, va deveni dificil să intre în spaţiul Schengen.

Comisia Europeană şi-a exprimat în mod clar dezacordul faţă de decizia Ungariei de a ridica gardul de la frontieră, dar nicio sancţiune nu vizează Budapesta.

Totuși, Ungaria nu este singura țară care își consolidează granițele. Și Bulgaria a anunţat că-şi va consolida controalele cu trupe militare la frontiera cu Macedonia.

Ciocniri violente în Macedonia

După ce Macedonia a încercat să îi oprească pe imigranți la granițele țării, cu lovituri de baston,  gaze lacrimogene și grenade aurzitoare, a cedat în fața presiunilor și a deschis granițele.

Ciocnirile dintre imigranți și forțele de ordine macedonene au avut loc pe 22 august, iar fotografiile cu imigranții plângând și strângându-și disperați copiii în brațe, au făcut înconjurul Internetului, potrivit BBC News.

Citește și: 3.000 de imigranți traversează, pe zi, Macedonia către Ungaria

Numeroase persoane, inclusiv copii, şi-au petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă sub cerul liber, în ploaie, în timp ce unora li s-a permis să urce în trenuri care circulau către nord.

În final, depăşită de un aflux de refugiaţi, în principal sirieni veniţi din Grecia, Macedonia a închiriat trenuri şi autocare cu care să-i transporte către nord.

Grecia, sufocată de imigranți

Grecia a fost intens criticată de agențiile umanitare internaționale, după ce premierul demisionar, Alexis Tsipras, a explicat că Grecia nu poate face față afluxului mare de refugiați.

Grecia se confruntă cu un aflux de zeci de mii de imigranţi, majoritatea sirieni care fug de războiul civil.

Citește și: Cum se apără Comisia Europeană de criticile privind criza imigranţilor

Guvernul de la Atena a anunţat că, în primele şapte luni ale anului 2015, în Grecia au venit 160.000 de imigranţi, de trei ori mai mulţi decât în 2014.

Unele organizaţii pentru drepturile omului au admis că Grecia este doar o parte a problemei europene a imigraţiei. “Nu este vorba doar de o tragedie greacă…, ci de o criză la nivel european”, a afirmat Gauri van Gulik, director în cadrul organizaţiei Amnesty International responsabil de Europa şi Asia Centrală.

Germania, una dintre țintele imigranților

Germania, Marea Britanie, Olanda sunt printre țările în care imigranții spun că ar vrea să se stabilească. Aceiași imigranți care afirmă că dacă se opresc războaiele în țările lor pleacă acasă.

Oficialii de la Berlin se aşteaptă ca anul acesta să primească 750.000 de cereri de azil, de patru ori mai multe faţă de anul trecut.

În primele şase luni, 220.000 de persoane care au fugit din calea războaielor, violenţelor şi sărăciei din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu au sosit deja în Germania.

Cancelarul german Angela Merkel și guvernul său au condamnat, luni, protestele violente care i-au vizat în weekend pe solicitanții de azil în orașul Heidenau din estul Germaniei, notează Mediafax.

“Cancelarul și întregul guvern condamnă în cel mai ferm mod posibil violențele și atmosfera agresivă față de străinii de acolo. Este dezgustător cum extremiștii de dreapta și neonaziștii încearcă să-și răspândească mesajul imbecil al urii în jurul unui adăpost pentru solicitanți de azil”, a declarat într-o conferință de presă purtătorul de cuvânt al executivului, Steffen Seibert.

Israelul se debarasează de imigranți

Deși imigranții eliberați de Israel nu sunt o problemă pentru Europa, întrucât ar fi foarte dificil să ajungă pe continent, reprezintă o problemă pentru refugiații care nu au unde să se ducă.

Astfel, sute de imigranți clandestini africani vor fi eliberați, marți și miercuri, în deșert, după o decizie a Curții Supreme, însă oamenii spun că nu au motive de sărbătoare deoarece au rămas fără acoperiș deasupra capului, relatează Mediafax.

“Nu e nimic de sărbătorit! Nu ştim unde să ne ducem, unde vom dormi la noapte”, a declarat Salah, un sudanez în vârstă de 33 de ani, în faţa centrului de retenţie de la Holot, cel mai important din ţară, situat în deşertul Negev (sud).

Această mişcare migratorie datează de mai mulţi ani. Spre deosebire de Europa şi având în vedere situaţia sa geopolitică, Israelul nu se confruntă cu noi valuri de imigranţi provenind din Libia sau Siria – în pofida apropierii celor două zone de conflict -, a declarat pentru AFP Sabin Hadad, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

Soluții

Europa pare neputincioasă în fața crizei imigranților și incapabilă ajungă la un consens privind împărțirea refugiaților pe tot teritoriul continentului, a spus Pierre Guerlain, profesor de Științe Politice de la Universitatea Paris West pentru rt.com.

Germania şi Franţa vor să exercite presiuni asupra Uniunii Europene (UE) pentru ca aceasta să acţioneze mai rapid în faţa agravării crizei refugiaţilor, iar Cehia a cerut statelor europene să le transmită clar imigranţilor clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu că „nu pot veni în Europa”, conform Agerpres. 

Criza imigranţilor pune presiune şi pe acordul Schengen de liberă-circulaţie în Uniunea Europeană, una dintre pietrele de temelie ale proiectului European.

Ministrul german de interne a afirmat recent că înţelegerea poate rămâne în vigoare doar dacă ţările UE stabilesc un mecanism permanent pentru împărţirea imigranţilor între toate statele. 

De asemenea, preşedintele CE Jean-Claude Juncker a îndemnat luni guvernele statelor UE să evite ciondăneala şi “reproşurile” şi să se dedice implementării unor măsuri pe termen lung.

UE a deblocat fonduri pentru țări precum Grecia, Ungaria și Italia, care sunt copleșite de afluxul de imigranți.

UNHCR a transmis că problema nu poate fi rezolvată de o singură țară și că, doar o mobilizare a tuturor țărilor europene în fața acestui fenomen, bazat pe solidaritate și o împărțile echitabilă a ”poverii”, reprezintă o soluție.

”Toate țările europene și țările Uniunii trebuie să acționeze împreună și să ajute țările care sunt depășite de situție precum Grecia, Macedonia și Serbia. Asta înseamnă o distribuire echitabilă a refugiaților și solicitanților de azi pe continent”, a spus purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming.

 

 

Cele mai citite

Rusia – Ucraina, ziua 708: Trei morți, în urma unui atac asupra Odesei

O dronă rusească a lovit o zonă comercială în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, ucigând trei persoane, au declarat armata ucraineană şi...

Rusia – Ucraina, ziua 708: Trei morți, în urma unui atac asupra Odesei

O dronă rusească a lovit o zonă comercială în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, ucigând trei persoane, au declarat armata ucraineană şi...

A murit Mioara Roman, fosta soție a lui Petre Roman

Mioara Roman, fosta soţie a lui Petre Roman, fost premier al României, a murit la vârsta de 83 de ani. Anunţul a fost făcut de fiica...
Ultima oră
Pe aceeași temă