Consiliul Judeţean Arad şi Institutul Regiunilor Europei au organizat „Ziua Europei la Arad”. În cadrul acestei manifestări, peste o sută de tineri au fost gazda Asociaţiei Educaţio şi a participat la un workshop pe tema problemelor tinerilor în Europa. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa lui Franz Schausberger, preşedintele Institutului Regiunilor Europei, şi a membrilor conducerii organizaţiei, dar şi a ambasadorului Austriei în România, Excelenţa Sa, Michael Schwarzinger.
Tinerii vor stagii de practică
Mihai Precup, liderul studenţilor români din Franţa, arădean de origine, a explicat că absolvenţii, indiferent din ce ţară sunt, au nevoie de stagii, pentru că la angajare companiile le cer experienţă. Astfel, el a constatat că absolvenţii de învăţământ superior din întreaga Europă se confruntă cu aceleaşi probleme: lipsa experienţei, care duce la imposibilitatea găsirii unui loc de muncă şi, implicit, la creşterea numărului de şomeri în rândul tinerilor. Tocmai de aceea, stagiile de pregătire ar fi extrem de interesante şi ar fi în beneficiul absolvenţilor de învăţământ superior care îşi găsesc tot mai greu locuri de muncă. Studenţii au subliniat că problemele lor sunt legate de rata mare a şomajului în rândul tinerilor şi mai ales, a absolvenţilor cu studii superioare. Ei speră într-o politică de sprijin a IMM-urilor în Arad, dar primarul Gheorghe Falcă le-a explicat că Aradul se bucură de mall-uri, iar tinerii au viaţa legată de existenţa acestora. Nu au fost foarte încântaţi de răspunsul primit, deoarece cei mai mulţi dintre ei dintre ei nu-şi doresc după absolvirea unei universităţi, din ţară sau străinătate, să devină vânzători la mall-urile din Arad.
Romii, o problemă europeană
La workshop-ul de la Arad, au fost subliniate problemele ţiganilor (romilor) de câteva ONG-uri, care se ocupă cu integrarea romilor. Reprezentanţii acestora au povestit că una dintre adevăratele probleme ale ţiganilor este lipsa educaţiei. Practic, copiii lor trebuie ajutaţi să frecventeze şcoala. Însă, se lovesc de probleme care ar putea fi rezolvate foarte uşor de administraţiile locale, dacă acestea ar dori cu adevărat să integreze romii în societate. Astfel, a fost dat exemplu un caz mai puţin mediatizat din judeţul Sibiu. Un ONG a accesat fonduri europene pentru integrarea romilor. După un an de muncă, oamenii au ajuns să afle de ce copiii romilor nu veneau întotdeauna la şcoală: nu exista un drum măcar pietruit, care să lege cartierul în care aceştia locuiau, de centrul localităţii. Când ploua, copiii romilor nu aveau cum să ajungă la şcoală.
Banii înapoi
Atunci, cei care au gestionat proiectul au decis ca din banii alocaţi, să construiască un drum de acces spre şcoala din comună. Au sesizat organele competente, dar nu numai că acestea nu le-au permis acest lucru, ci chiar au trebuit să înapoieze toţi banii alocaţi din fonduri europene. Astfel, concluzia a fost că romii sunt într-adevăr o problemă europeană, dar, dacă nu vor fi integraţi în societate, vor rămâne în continuare o populaţie care va genera noi dificultăţi