» Intentia Guvernului de a reintroduce cosul minim de consum ca modalitate de calcul a salariului minim pe economie nu este privita cu incredere de sindicalisti, care o considera doar o metoda de adunat voturi. Potrivit analistilor economici, cosul minim se apropie de fapt de salariul mediu, iar economia nu mai suporta inca o presiune.
"Noroc ca mai avem din cand in cand alegeri europarlamentare. Politicienii pica in capcana asta si, pentru a da bine la electorat, fac promisiuni", spune vicepresedintele Marius Petcu de la CNSLR-Fratia. Scepticismul lui Petcu vine dupa declaratia premierului Calin Popescu Tariceanu de a reintroduce cosul minim de consum, "astfel incat sa putem corela periodic acest indicator cu salariul minim pe economie". Petcu a catalogat mesajul sefului Guvernului drept unul politic si e in asteptarea propunerilor practice: "Noi ne-am apucat sa vedem cat e cosul minim si adunam cat costa carnea, laptele, zaharul – in ratii umane, utilitatile".
Ovidiu Jurca, vicepresedinte al Blocului National Sindical, are deja calculele facute pentru cosul minim: "Este de cel putin 760 de lei pentru o persoana. Sunt date statistice, iar salariul minim ar trebui sa fie mai mare decat cosul minim de consum pentru a putea asigura un nivel decent de trai pentru fiecare salariat".
Conform unor date Eurostat (institutul de statistica al UE) privind salariul minim in Europa, Romania este pe penultimul loc, inaintea Bulgariei. Pe primele trei locuri se afla Irlanda, Marea Britanie si Olanda. Pe de alta parte, daca luam in calcul puterea de cumparare, lucrurile nu mai sunt asa roz in ceea ce ne priveste. Suntem codasii Europei. Ungaria si Polonia sunt clasate pe locurile 14 si 15, primul loc fiind ocupat de Luxemburg. Pentru ca tabloul chenzinei sa fie complet, Romania mai ocupa o data ultimul loc, de aceasta data in privinta procentului salariului minim din salariul mediu, 33%, in vreme ce in tari precum Irlanda sau Luxemburg se inregistreaza 52%. Mai mult, in Romania 12% dintre cei care lucreaza primesc salariul minim pe economie.
Vicepresedintele Cartel Alfa, Petre Dandea, socoteste ca "atata vreme cat avem companii care depun bilanturi in care profitul anual e de 200%, si-ar putea permite sa plateasca un salariu minim care sa se apropie de valoarea reala a cosului minim de consum". Ovidiu Jurca vine si cu o solutie: "Daca ar ceda o treime din ceea ce castiga catre muncitori, tot ar ramane cu profit insemnat si toata lumea ar fi fericita: profituri mai mici, pace sociala, inalta tehnologie, bun management, si ai succes".
Analistul economic Ilie serbanescu nu crede insa ca aceasta solutie ar putea fi pusa in practica: "Companiile straine nu au nici o intentie de a da un salariu minim care sa acopere cosul de consum. Au venit aici sa faca profit maxim. In aceeasi situatie se afla si patronii romani care lucreaza cu statul". serbanescu spune ca "salariul minim ar trebui sa acopere cheltuielile din cosul de consum, iar salariul minim sa fie salariu, si nu ajutor social".
Cosul minim e aproape de salariul mediu
liviu voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata, precizeaza ca, in realitate, "cosul minim de consum se apropie mai mult de salariul mediu decat de cel minim", evaluarea fiind de aproximativ 600 de lei, "mult peste actualul salariu minim".
Pe de alta parte, desi recunoaste ca trebuie facut ceva pentru a ridica nivelul de trai al romanilor, Voinea avertizeaza ca "economia deja nu mai suporta foarte multe. Inflatia e mare, deficitele sunt mari". Mai mult, analistul argumenteaza ca Guvernul ar putea avea si probleme practice in corelarea periodica a cosului minim cu salariul minim: "Cosul minim creste lunar. Ce te faci cu salariul? Nu-l poti mari lunar". O posibila solutie ar fi, in opinia sa, ca "in cazul celor care castiga salariul minim pe economie, dar nu reusesc sa-si acopere cosul de consum, statul sa mai vina cu un ajutor suplimentar. Daca aduci salariul minim la aceeasi valoare cu a cosului de consum, risti sa dai peste cap toate salariile". La final, Voinea a adaugat ca "in orice an electoral guvernele au cheltuieli bugetare mari de natura sociala".