Sunt vesti rele pentru reputatia Romaniei zilele acestea. In Italia s-a creat in ultimele luni, ca rezultat al unei serii de delicte si crime, un sentiment antiromanesc care a degenerat in violente, dupa inculparea pentru jaf si omor comis asupra unei italience a unui tanar rom. Desigur, o astfel de fapta nu poate starni decat cea mai profunda oroare. Orice am spune si am crede, nu exista decat o singura modalitate publica de a reactiona, exprimarea unui profund regret pentru ce s-a intamplat. Orice rezerva, de tipul ucigasul nu era roman, nu face decat sa agraveze situatia romanilor din Italia si, in general, din Europa. Astfel de explicatii trec cu usurinta drept scuze prea facile. De fapt, problema romilor este mai mult una sociala decat etnica. Este un secret pe care-l stie toata lumea: romi sunt peste tot in societatea noastra. Inclusiv in pozitiile cele mai inalte, in lumea politica, academica, in media… pretutindeni. Problema e ca, cu cateva exceptii notabile, ca a dlui Madalin Voicu, de indata ce ajung in apropierea varfului piramidei, romii isi ascund originea etnica (se poate intelege de ce). Romii romani, ultimii dezrobiti in Europa, cunosc azi o promotie sociala accentuata. Cei care pun probleme sunt cei care nu au putut sa iasa din starea de mizerie, somajul, care pentru multi s-a accentuat o data cu lichidarea industriei socialiste expirate, a carei inlocuire cu intreprinderi mai moderne se face prea incet. Problema romilor este in primul rand sociala, nu etnica. In ce priveste obiceiurile migratorii, ele sunt un mod de existenta a romilor, si nu vor disparea prin masuri de politie. In genere, nici in Romania, nici in Italia – si nicaieri pe lume – nu te poti baza doar pe masuri de politie. Ele rezolva urgenta, dar nu pot inlocui strategia politica.
Este clar ca manifestatiile antiromanesti din Italia au un ascutis intern si se indreapta impotriva unui guvern socotit de unii slab si excesiv de tolerant. Ca de obicei, aceste acte de brutalitate ating oameni nevinovati. si nu vedem capatul acestor reactii, care pot deveni ceva nou, nemaivazut: pogromuri antiromanesti. Asemenea intorsaturi istorice sunt intolerabile si nu pot avea decat o singura denumire: fasciste (nu e de mirare ca femeia politica Alessandra Mussolini, nepoata bunicului ei, este printre entuziastii promotori ai "cruciadei"). Italia, tara Mafiei, unde, in anumite regiuni iti arde pravalia daca nu platesti birul "onorabilei" organizatii, tara care a exportat crima organizata in toata lumea (inclusiv in Romania, inclusiv in ultimii ani), avand pe constiinta mii si mii de morti prin droguri si arme de foc, ar trebui sa se examineze pe sine. Dar suntem constienti ca majoritatea populatiei italiene o si face, si predomina toleranta. "Din biserica, a rezumat primarul Romei, Veltroni, cele spuse de capelani la ceremonia funebra, s-au ridicat cuvinte care au cerut justitie fara vendetta, fermitate fara intoleranta, rigoare fara ura."
Unde-i lege nu-i tocmeala: dupa cum a declarat comisarul european, Franco Frattini, exista o directiva europeana care permite expulzarea de pe teritoriul statelor membre a acelor cetateni europeni care nu locuiesc acolo legal si nu muncesc. Guvernul italian trebuia sa profite din timp de aceste prerogative si situatia de azi nu s-ar fi produs. Oricum, multi din acesti cetateni cu probleme si pasaport romanesc ne vor fi returnati. Violenta se va deplasa la noi. Sa speram ca cei raspunzatori se gandesc la asta. Altfel, vom revedea episoade de tip Hadareni. Nu stiu cum stam cu "deceniul de incluziune a romilor". Ce stim, in general, e ca avem teoreticieni straluciti.
Insa chipul Romaniei apare intunecat si in raza altor reflectoare. Publicatii de mare prestigiu (Frankfurter Allgemeine, The Economist) scriu foarte rau zilele astea despre coruptia din Romania. Demiterea Monicai Macovei, afacerea Remes-Muresan, raportul Transparency International asupra perceperii coruptiei de catre romani sunt caii de bataie ai acestor ecouri de presa.
Pe scurt, Romania a devenit copilul cel rau al Europei. Proverbul spune: mai bine sa-ti iasa ochii decat numele. Se aud regrete ca am fost primiti in Uniunea Europeana. Ca si cum permanentizarea noastra in zona gri nu i-ar fi adus Europei inca si mai multe probleme.
Dl Basescu face dese referiri la necesitatea schimbarii "clasei politice". Acesta e un proiect pe termen lung, iar noua ne trebuie solutii rapide. Nu putem astepta pana cand o "clasa politica" onesta va conduce o tara, golita de cetatenii ei si pusa la colt. Mult mai necesara este abtinerea tuturor celor responsabili de la orice actiune de dezbinare. Pentru ca si spectacolul luptelor interne starneste neincredere si rezerve fata de Romania. Oamenilor politici, parlamentari, ministri, presedinte, prinsi in focul luptelor pentru putere, aceasta situatie dramatica pare ca le scapa. E timpul sa-i traga "poporul" de maneca.
Ion Vianu este scriitor
