La Galați, numărul alegătorilor așteptați la urne este cu aproximativ 100.000 mai mare decât numărul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani. Numărul gălățenilor cu drept de vot nu e același în evidențele Institutului Național de Statistică (INS) și cele ale Autorității Electorale Permanente (AEP).
Potrivit datelor oficiale, sunt așteptați la secțiile de votare 522.703 de gălățeni, dar conform INS numărul gălățenilor cu drept de vot în 2014 nu ar trebui să fie mai mare de 449.229.
La recensământul din 2011, s-a constatat că totalul populației județului este de 536.167 de locuitori, iar în funcție de vârstă, erau următoarele categorii:
15 – 19 ani – 30.972;
20 – 24 ani – 33.268;
25 – 29 ani – 31.189;
30 – 34 ani – 39.681;
35 – 39 ani – 41.834;
40 – 44 ani – 48.672;
45 – 49 ani – 27.365;
50 – 54 ani – 36.444;
55 – 59 ani – 41.559;
60 – 64 ani – 33.715;
65 – 69 ani – 24.163;
70 – 74 ani – 23.540;
75 – 79 ani – 19.115;
80 – 84 ani – 11.236,
Iar cu vârsta de 85 și peste 85 de ani erau 6.116 persoane.
Rezultă că în 2011 aveau drept de vot gălățenii în vârstă de peste 20 de ani (418.257), plus alte câteva mii, numărul celor cu vârste de 18-20 de ani.
Între timp au căpătat drept de vot cei care în 2011 aveau vârste de 15 – 19 ani, adică 30.972. Așadar, prin includerea acestei categorii, rezultă că numărul gălățenilor cu drept de vot în 2014 este de maximum 449.229 de persoane. Din această cifră ar mai trebui scăzut numărul celor care au decedat între timp. Probabil că numărul gălățenilor cu drept de vot ar trebui să fie de aproximativ 430.000, dar în realitate sunt așteptați la urne 522.703 gălățeni cu drept de vot!?
AEP susține că deține cifra corectă
Potrivit directorului filialei AEP, Andi Mihalache, diferența dintre datele INS și cele ale AEP se explică prin superficialitatea cu care a fost realizat referendumul, cifra corectă fiind 522.703 de gălățeni cu drept de vot. “Din punct de vedere legal, listele electorale se stabilesc pe baza domiciliului alegătorului. La data prezentă, numărul alegătorilor este cel al persoanelor cu drept de vot care au domiciliul pe raza județului Galați. Ceea ce s-a întâmplat la referendum, unde au fost consemnate date în baza propriei declarații, când fiecare a declarat ce a vrut, nu se poate compara cu listele electorale. De aceea am și făcut acele controale prin care am verificat cum își îndeplinesc atribuțiunile funcționarii de la primării care au obligația de a actualiza lista electorală în termen de 24 de ore de la aflarea unei informații. Este o eroare compararea datelor de la recensământ cu cele din Registrul Electoral, pentru că știți și dumneavoastră ce s-a întâmplat la recensământ“, spune reprezentantul AEP.
Consecințe
Aceste diferențe sunt de natură să inducă suspiciuni. Un primar poate fi bănuită își face o „rezervă de alegători“, dar o poate face numai cu complicitatea celui de la AEP, care îl controlează, iar riscul ar fi, pentru amândoi, dosarul penal și ani grei de închisoare.
O consecință mai realistă ar fi că reprezentarea parlamentară e viciată. Norma de reprezentare este de 70.000 de locuitori pentru un deputat și 160.000 pentru un senator. Potrivit INS, județul Galați ar trebui să aibă 3 senatori, în loc de 4, dar la urne ar veni, potrivit AEP, o populație ce ar trebui reprezentată de 4 senatori. Dar, fiind vorba de o reducere a numărului de parlamentari nu s-ar supăra nimeni.
