Pe raza judetului nostru s-a inregistrat anul trecut o adevarata „avalansa” de infractiuni economice, peste 5.000, al caror prejudiciu total se ridica la cel putin cateva zeci de milioane de euro. Infractorii au prins curaj, intrucat instantele de judecata obisnuiesc sa dea in astfel de cazuri pedepse extrem de blande. Astfel, autorii faptelor penale sunt in general judecati in stare de libertate si, dupa procese care dureaza cel putin trei-patru ani, primesc pedepse cu suspendare. Un exemplu care ii incurajeaza pe „tepari” sa isi continue activitatile infractionale este cel al sotilor Ion si Sultana Baditeanu, care pentru inselaciuni de zeci de miliarde, in mai multe dosare penale, s-au ales fie cu sanctiuni cu suspendare, fie cu pedepse ridicole.
Infractiunile din domeniul financiar au inregistrat in anul 2006 o crestere extrem de alarmanta, de aproape 50%, pe raza judetului nostru fiind consemnate 5.322 de astfel de fapte penale. „Topul” infractional este dominat de falsurile in inscrisuri, nu mai putin de 1.001, si de inselaciuni, acestea fiind in numar de aproape 500. Fenomenul a escaladat din cauza sistemului extrem de permisiv al justitiei autohtone, care aplica pedepse extrem de blande „teparilor”. Astfel, in timp ce infractorii de drept comun sunt imediat pusi la zid pentru faptele comise si infunda ani buni insalubrele puscarii romanesti, cei care emit cecuri fara acoperire sau iau credite de miliarde folosind acte false scapa doar cu pedepse cu suspendare. „Subiectii” sunt insa oameni cu bani si relatii, aparati de avocati celebri, astfel incat, in timpul proceselor penale, ei ajung sa fie judecati in stare de libertate, instanta considerand, in mod cu totul surprinzator, ca nu reprezinta pericol social.
Statistici alarmante
Potrivit unui raport al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Constanta, un sfert din faptele penale comise anul trecut au fost de natura economico-financiara. Pana acum, doar in jumatate din aceste dosare s-a dispus inceperea urmaririi penale, restul fiind fie in curs de cercetare, fie abandonate din lipsa de probe. Fata de anul de referinta 2005, statisticile IPJ arata ca s-au inregistrat cresteri procentuale de 100% in ceea ce priveste inselaciunile cu file cec, falsurile in inscrisuri si infractiunile la Codul Vamal, si de 194% la faptele care au adus atingere dreptului de autor si de proprietate intelectuala. Au mai fost constatate 124 de evaziuni fiscale, in sase dintre aceste dosare fiind inregistrate prejudicii de peste 500.000 de euro fiecare.
Modul preferat de operare
Datele puse la dispozitie de politisti demonstreaza ca in judetul nostru in fiecare zi se comit cel putin 15 infractiuni economice, de natura diversa. Predomina insa emiterea de cecuri fara acoperire, fapte comise de administratorii unor societati comerciale. Practica ultimilor ani a relevat si modul preferat de operare al acestor faptuitori. Astfel, „subiectul” infiinteaza un SRL si timp de cateva luni isi desfasoara activitatea in mod corect, formandu-si un cerc de furnizori care il considera un client serios. Odata castigata increderea furnizorului, administratorul-infractor face o comanda extrem de serioasa, achizitionand bunuri de sute de milioane sau chiar de miliarde, pentru care „plateste” cu file cec fara acoperire. In cele din urma, partenerul inselat afla ca cecurile sunt false, dar este deja prea tarziu, pentru ca infractorul nu mai este de gasit. Au existat numeroase dosare in care un astfel de SRL „penal” a facut mai multe victime in acelasi timp, emitand chiar zeci de instrumente bancare pentru care nu avea disponibilul necesar. In 2006 au fost consemnate peste 400 de astfel de situatii, dar mai putin de zece dintre cei peste o suta de faptuitori depistati se afla in prezent dupa gratii.
Exemplul Baditeanu sau in loc de concluzii
Acest fenomen negativ al infractionalitatii economice a capatat o amploare neasteptata, intrucat infractorii din domeniu au prins curaj vazand ca justitia este extrem de permisiva in judecarea acestui gen de dosare. Scriptic, legislatia penala prevede sanctiuni dure, de peste cinci-zece ani de inchisoare, dar practica ne arata ca situatia este cu totul alta. Astfel, instantele sunt extrem de blande atunci cand vine vorba despre pedepsirea infractiunii. Un exemplu in acest sens este cel al sotilor Sultana si Ion Baditeanu, administratorii societatilor SC Agricol Trans Cereal SRL si Delta 2000 SRL, care in urma cu mai bine de cinci ani au dat un „tun” de 10 miliarde lei, obtinand prin mijloace frauduloase (prezentarea de date nereale in ce priveste situatia firmelor) o rambursare ilegala de TVA. Dupa patru ani de proces, Tribunalul Constanta a decis condamnarea sotilor Ion si Sultana Baditeanu la doi ani si jumatate, respectiv trei ani inchisoare cu executare. Sanctiunea este una extrem de blanda, daca tinem cont de numarul mare de fapte penale pe care le-au comis cei doi, si anume: inselaciune, fals material, fals intelectual, uz de fals si obtinere ilegala de TVA. Instanta i-a obligat pe cei doi sa plateasca si despagubiri civile de 666 de milioane lei, foarte putin comparativ cu prejudiciul de 10 miliarde creat de cei doi. Peste 9 miliarde de lei au disparut, asadar, si nu au mai putut fi recuperati iar in prezent, pe hartie cel putin, starea materiala a celor doi fosti patroni este una extrem de precara. Mai mult, pentru Sultana Baditeanu pedeapsa primita este una hilara, pentru ca aceasta a stat deja mai bine de doi ani dupa gratii, asa ca acum nu mai are de facut decat cateva luni de inchisoare. Fosta administratora a mai fost inculpata si intr-un alt dosar penal, pentru inselaciuni de mai multe zeci de miliarde si unde, desi a fost gasita vinovata, a primit pedeapsa de un an cu suspendare. Acest caz, unul dintre cele mai importante din ultimii sapte ani, demonstreaza modul in care instantele aleg sa interpreteze Codul Penal si reglementarile acestuia in ceea ce priveste sanctiunea.
