Bugetul Constantei va pierde anul viitor aproape 100 de miliarde de lei, din cauza modificarilor aduse Legii finantelor publice. Reprezentantii Finantelor constantene spun ca aceste modificari vor aduce mai multi bani localitatilor sarace, dar vor lua foarte mult de la cele bogate. Cu alte cuvinte, se incurajeaza saracia si nemunca!
In prezent, sumele care vin de la bugetul de stat si se duc catre consiliile locale se impart dupa Ordonanta 45/2003, pe anumite criterii stabilite de lege, pe baza unei formule de calcul care tine cont de suprafata totala a localitatii respective, de numarul de locuitori si de capacitatea financiara a acesteia. Astfel, sumele colectate din unele venituri ale bugetului de stat se adunau la Ministerul de Finante si se imparteau judetelor dupa aceasta formula de calcul. In acelasi timp, la nivelul fiecarei comunitati se strange, la sfarsitul lunii, impozitul pe venitul platit de societatile comerciale, din care Directia Generala a Finantelor Publice directioneaza 47% catre primarii, 13% catre bugetul propriu al Consiliului Judetean, iar alte 22% sunt repartizate tot dupa formula de calcul, in timp de diferenta de pana la 100% ramane la bugetul de stat.
Sumele se distribuie la inceputul anului, direct catre consiliile locale, iar cele 22 de procente se colecteaza in fiecare luna si se vireaza in primele cinci zile ale lunii urmatoare.
Impartire trimestriala
Sumele alocate direct de la bugetul de stat sunt puse la dispozitia consiliilor locale de catre Directia Judeteana de Trezorerie. Acestea sunt defalcate pe trimestre. De obicei, suma este impartita in parti aproape egale, fiind poate ceva mai mari pentru primele doua trimestre, pentru ca dupa jumatatea anului, de obicei, intervin rectificarile bugetare. Indiferent daca era vorba de cota de 22% sau de suma alocata direct de la buget catre consiliile locale, un sfert era destinat bugetului propriu al Consiliului Judetean, iar restul de 75% – numai catre consiliile locale. Cei 75% se mai imparteau in doua cote: 15% impartite Consiliului Judetean dupa alte criterii, stabilite de lege, si 85% repartizate dupa formula de calcul care tinea cont de capacitatea financiara a populatiei – in proportie de 30%, de suprafata totala a consiliului local – in proportie de 30% si de numarul locuitorilor – in proprtie de 25%. La aceasta suma se adaugau cele 15% distribuite dupa alte criterii prevazute de lege, asistenta de specialitate fiind oferita de Directia Judeteana de Trezorerie.
Localitatile sarace vor bani
Descentralizarea este o problema care-i preocupa pe guvernanti, atat pe cei din Romania, cat si din alte tari. „Este o problema departe de a fi rezolvata, pentru ca este greu sa decizi cati bani dai unei localitati, in functie de anumite criterii”, spune Laurentiu Mateizer, directorul Directiei Judetene de Trezorerie Constanta. Acesta a precizat ca, la presiunea consiliilor locale din tara, in special a celor sarace, intrucat primeau destul de putini bani pe vechea formula, din cauza indicatorului „capacitate financiara”, Legea finantelor publice locale a suferit o serie de schimbari. Consiliile locale sarace au „sarit” la gatul localitatilor bogate, spunand ca localitati mai bogate, precum Constanta sau Mangalia, sunt favorizate, iar cele sarace, cum ar fi Harsova, sunt defavorizate. Ele au fortat o noua lege a finantelor publice locale, Legea 273/2006, care se va aplica incepand de anul viitor.
Gaselnita guvernantilor
Laurentiu Mateizer spune ca principiul care a stat la baza elaborarii noii legi a fost avantajarea localitatilor sarace. Pentru a face acest lucru, guvernantii au venit cu ideea raportarii la impozitul mediu pe venit, care reprezinta valoarea impozitului pe venit impartita la numarul de locuitori dintr-un judet, valoarea pentru Constanta fiind de putin peste 300 de lei. Pe baza acestei noi formule, vor primi bani de la buget numai acele consilii locale care se situeaza sub medie, iar celelalte nu vor primi nici un sfant. Astfel, capacitatea financiara a fost eliminata drept criteriu de impartire a sumelor, singurele criterii ramase in vigoare fiind numarul populatiei si suprafata… terenului intravilan al localitatii. Sumele ramase nerepartizate in prima etapa vor fi repartizate intr-o a doua etapa, dar de data aceasta banii vor fi mai putini.
Praful de pe toba
In prima etapa, orasul Constanta nu va primi de la buget nici macar un leu! La fel se va intampla si cu localitatile Cernavoda si Mangalia. Pe baza unui buget judetean, teoretic, de 100 milioane lei, municipiul Constanta nu va primi bani decat in a doua etapa, si atunci numai 400.000 de lei. Spre comparatie, in actuala formula Constanta primeste numai in prima etapa aproape zece milioane de lei. In schimb, pe noua formula Medgidia primeste peste 6 milioane lei, fata de 2,4 milioane dupa vechea formula. Potrivit unor surse din Ministerul Finantelor Publice, bugetul real al judetului Constanta pe anul 2007 va fi de aproximativ 33 de milioane de lei noi. Dupa noua formula, suma care ii revine Constantei este de numai 16.000 de lei noi, adica nici macar valoarea unui autoturism mai de Doamne-ajuta! Situatia este si mai dramatica pentru Mangalia, care nu primeste decat aproximativ 3.000 de lei noi!
Reuniune cu primarii
Laurentiu Mateizer a declarat ca a trimis Prefecturii Constanta un model de calcul in ceea ce priveste aplicarea acestei noi legi. El a adaugat ca a cerut convocarea unei sedinte cu primarii din toate localitatile judetului Constanta pentru a le explica noile principii dupa care se impart banii.
Inca o noutate
O alta noutate a Legii finantelor publice locale este ca principalul ordonator de credite nu vor mai fi consiliile judetene, ci directiile finantelor publice. Potrivit lui Mateizer, modificarea a fost facuta deoarece, la nivel national, au existat suspiciuni ca banii nu sunt impartiti echitabil de consiliile judetene. Acest lucru este insa greu de crezut chiar de catre specialisti, deoarece fondurile se impart dupa formule stricte, care nu pot fi eludate. Incepand de anul viitor, suma repartizata consiliilor judetene va fi folosita strict pentru cofinantarea proiectelor europene.
