Consiliul Uniunii Europene a aprobat, vineri, normele cu privire la divorţurile transfrontaliere, aplicabile în 14 state membre, printre care şi România, fiind pentru prima dată când ţări UE utilizează mecanismul de „cooperare consolidată”, care permite unui grup de nouă state să ia măsuri, potrivit Mediafax.
Astfel, statele membre ale UE au aprobat normele care vor conferi securitate juridică cuplurilor internaţionale care doresc să divorţeze.
Noua legislaţie va oferi o alegere cu privire la legislaţia naţională aplicabilă în cazurile de divorţ ale cuplurilor cu naţionalităţi diferite, ale celor care trăiesc separat în ţări diferite sau ale celor care trăiesc împreună într-o altă ţară decât ţara lor de origine. Aceasta are ca scop reducerea cazurilor de „forum shopping” (căutarea jurisdicţiei celei mai favorabile din punct de vedere al legislaţiei pe care o aplică) şi protejarea partenerilor mai vulnerabili în cursul procedurilor de divorţ.
Este pentru prima dată în istorie când ţările membre ale UE utilizează aşa-numitul mecanism de „cooperare consolidată” care permite unui grup de nouă sau mai multe state membre să avanseze cu privire la o măsură considerată drept importantă, dar care totuşi este blocată pe baza regulilor de vot normale.
Acordul politic de vineri intervine la doar opt luni, după ce Comisia a prezentat o propunere legislativă ca răspuns la cererea formulată de nouă state membre. O dată aprobate, normele se vor aplica pentru început în 14 ţări membre ale UE, celelalte state membre având dreptul de a adera la acestea în viitor.
„Destrămarea unei căsătorii este o experienţă destul de dificilă pentru orice familie, însă cuplurile internaţionale se pot confrunta cu complicaţii suplimentare din cauza lipsei de claritate în normele naţionale”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul pentru justiţie al UE.
În opinia comisarului european, acordul va face viaţa mai uşoară pentru cuplurile care se confruntă cu divorţuri internaţionale, va reduce stresul şi va contribui la protejarea soţului mai vulnerabil. „Acesta reprezintă de asemenea o piatră de temelie a cooperării din cadrul UE în domenii juridice dificile, care arată că putem oferi în continuare soluţii pragmatice la problemele din viaţa de zi cu zi”, spune oficialul UE
În urma acordului politic realizat între miniştrii de justiţie din UE reuniţi în cadrul Consiliului, Parlamentul European îşi va da avizul cu privire la această legislaţie înainte ca ea să intre în vigoare. Se preconizează ca noua legislaţie să fie aprobată în mod oficial de Consiliu înainte de sfârşitul anului. Aceasta va intra în vigoare în termen de 18 luni de la data adoptării.
Noile norme se vor aplica în 14 state membre (Belgia, Bulgaria, Germania, Spania, Franţa, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România şi Slovenia). Ţările care doresc să adere la mecanismul de cooperare consolidată existent pot face acest lucru în orice moment. În temeiul Tratatului de la Lisabona, ţările care doresc să participe trebuie să notifice intenţia lor Consiliului şi Comisiei, iar aceasta din urmă va lua decizia necesară.
În urma prezentării propunerii de către Comisie la 24 martie (IP/10/347), Parlamentul European a aprobat procedura de cooperare consolidată la 16 iunie 2010, iar în 12 iulie 2010, guvernele statelor membre ale UE au adoptat decizia Consiliului care autorizează cooperarea consolidată. Miniştrii de Justiţie din UE au aprobat vineri propunerea Comisiei de regulament care include normele detaliate aplicabile în cazul divorţurilor internaţionale.
Potrivit propunerii Comisiei, cuplurile vor putea să decidă în timpul căsătoriei cu privire la legislaţia aplicabilă în caz de divorţ. Acest lucru le va conferi mai multă securitate juridică, previzibilitate şi flexibilitate şi va contribui la protejarea soţilor şi a copiilor acestora de proceduri complicate, lungi şi dureroase.
De asemenea, propunerea vizează să asigure cuplurilor internaţionale un control mai mare asupra separării lor şi să protejeze soţii mai vulnerabili, evitând ca aceştia să fie dezavantajaţi pe nedrept în cursul procedurilor de divorţ. Instanţele vor dispune de o metodă comună pentru a decide cu privire la legislaţia naţională aplicabilă în cazul în care soţii nu ajung la un acord. Aceasta nu are niciun impact asupra capacităţii statelor membre de a defini căsătoria.
Conform normelor UE care reglementează cooperarea consolidată, ţările care nu depun o cerere în acest sens se pot alătura oricând unei forme de cooperare consolidată, după ce aceasta este consfinţită printr-un act normativ, sub rezerva unei analize favorabile a Comisiei (articolul 331 din Tratatul privind funcţionarea UE ).
În 2006, Comisia a propus pentru prima dată să ajute cuplurile internaţionale, însă planul (aşa-numitul Regulament Roma III) nu a beneficiat de sprijinul unanim necesar din partea guvernelor din UE.
