Recent, la Conferința „ Iorga, după Iorga”, de la Vălenii de Munte, s-a dezbătut prin prisma personalității lui Nicolae Iorga ce a fost mai evident ca însușire a lui: naționalistul sau patriotul.
În weekendul 20-22 mai 2022, în orașul Vălenii de Munte a avut loc Conferința Națională ”Iorga, după Iorga”, ediția a II-a, cu tema ”România, doar atât. Între patriotism și naționalism”, dedicată vieții, activității, operei și învățămintelor marelui savant român lăsate generațiilor care au urmat.
Aici, la Vălenii de Munte, savantul Nicolae Iorga, la începutul secolului al XX-lea, a transformat vechiul târg de ţară într-o cetate a culturii.
Evenimentul, aflat la a doua ediție, a fost organizat de Consiliul Județean Prahova, în colaborare cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Casa Memorială „Nicolae Iorga”, Colegiul Național „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
În prima zi, la deschidere a participat și europarlamentarul român Eugen Tomac, ce a elogiat activitatea ilustrului cărturar și om politic român.
„ Pe Nicolae Iorga trebuie să-l cunoaștem mai bine cu toții. A fost un mare om de cultură, un extraordinar dascăl, un apărător înverșunat al intereselor României și un apreciat om de știință în întreaga lume.
A avut 11 copii, iar cea mai mare parte a vieții sale a trăit-o în Casa de la Vălenii de Munte, unde a scris și tipărit continuu ”, a scris acesta pe Facebook.
Tot aici, politicianul Eugen Tomac a subliniat și dimensiunea internațională și implicarea politică a marelui român Nicolae Iorga.
„ Ne-a lăsat moștenire peste 1000 de volume, iar cele mai prestigioase universități din Europa i-au deschis larg ușile. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Oxford, în 1930. A mai primit acest titlul și la alte universități importante din Europa.
A fost prim-ministru al României, Președinte al Camerei Deputaților și Președinte al Senatului României.
In calitate de membru al Consiliului de Coroană, a fost vehement împotriva cedării Basarabiei în 1940, în urma ultimatumului dat de Stalin”, a mai adăugat acesta.
Ziua a doua a conferinței a fost deschisă de deputatul PNL Daniel Gheorghe care a vorbit despre „Nicolae Iorga și patriotismul său de la Tribuna Parlamentului”.
„ Acest spirit al lui Nicolae Iorga, părintele naționalismului românesc, așa cum îl înțelegem astăzi, un exponent al unei perioade în care am găsu o îmbinare de viziuni, o îmbinare de gîndiri și forme de expresie culturală, socială și politică, de la conservatorism la naționalism, de la tradiționalism la semănătorism, și de la liberalism la socialis, dar aici, mai puțin ne putem lega de Nicolae Iorga.
El este exponentul a ceea ce a însemnat momentul de maximă expansiune culturală, națională, mai presus de orice, al României de la întrepătrunderea secolelor XIX cu XX, și unul din liderii incontestabili ai generației idealului național, generația de la 1918 care a înfăptuit Marea Unire”, a transmis acesta la Muzeul Național „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte.
Tânărul politician național-liberal a subliniat legătura indisolubilă dintre Nicolae Iorga și spiritul național românesc.
„ Destinul lui Iorga a fost permanent legat de românism, de ceea ce înseamnă spiritul național și ceea ce înseamnă consolidarea unei ideologii naționale după momentul Unirii Principatelor Române de la 1859, dar mai ales după înfăptuirea independenței de stat de la 1877, și consolidare Regatului României la 1881.
Nicolae Iorga este exponențial pentru această perspectivă în care România reprezenta o națiune tânără din ceea ce presupune un stat unitar național, dar veche prin tradiția statalității sale, veche prin moștenirea spirituală, veche prin identitatea sa multimilenară”, a mai punctat acesta.
„ Nicolae Iorga este figura proeminentă a educatorului, a învățătorului unei națiuni. Școala pe care a desfășurat-o Nicolae Iorga a lăsat urme până astăzi și este unul din creuzetele în care s-au consolidat principalele valori fundamentale ale gândirii românești, gândirii naționale, patriotice, de secol XX, cu extensie în secolul XXI.
Spiritul lui este legat și de Casa Regală a României, și de toți Regii României, acesta fiind încă din tinerețea sa în contact cu Regele Carol I și Regina Elisabeta a României, apoi Regii Ferdinand și Regina Maria, apoi Regele Carol al II-lea, când ajunge și consilier regal, și evident Regele Mihai I căruia i-a fost unul dintre cei mai cunoscuți și influenți formatori din copilăria sa, la clasa specială găzduită de Palatul Regal în anii `30[…]
România de astăzi este imposibil s-o gândim fără istorie. Dacă excludem istoria, dacă excludem construcția națională a secolelor XIX și XX ajungem din nou la dezastrele istorice și este esențial să nu le repetăm, acest risc fiind foarte mare atunci când nu ne cunoaștem conștiința, trecutul, greșelile, când nu ne cunoaștem părinții și când nu înțelegem să nu mai repetăm ceee ce am făcut rău în trecutul nostru ”, a concluzionat acesta.
A fost prezent și Liviu Țăranu, istoric cercetător al CNSAS, dar și actual director al Institutului Cultural Român din Beijing ce a conferențiat despre legătura dintre Nicolae Iorga și filosoful contemporan cu mulți dintre noi, Petre Țuțea.
„ Naționalism, patriotism. Categoric există o continuitate între cei doi, între Petre Țuțea și Nicolae Iorga, există o continuitate în această zonă a sacrificiului suprem în slujba națiunii, acestea fiind calitățile care i-au unit pe cei doi.
S-a discutat foarte mult despre naționalism și patriotism. Indiferent cum vrem să definim, indiferent la ce surse, la ce izvoare apelăm să limpezim ce înseamnă naționalismul, care a fost evoluția lui, cum a influențat această idee statală cursul istoriei, cred că Țuțea a limpezit în puține cuvinte acest lucru: ce este un patriot, ce este un naționalist”, a transmis acesta.
Interesant a fost pentru cei prezenți la conferință să afle de la Liviu Țăranu că Petre Țuțea a lămurit această chestiune, „naționalism versus patriotism”, chiar la domiciliul lui, după eliberarea din pușcăriile comuniste, fiind consemnată în arhivele Securității, chiar de înregistrările pe care securiștii le făceau acolo.
„ Știi care este deosebirea dintre naționalism și patriotism? Este deosebirea dintre un vagabond și un boier. Naționalistul moare aici, patriotul ajunge în străinătate”, a spus Țuțea în anul 1983, într-o discuție cu agenții Securității, conform cu cercetătorul CNSAS, Liviu Țăranu.
Conferința de anul acesta a căutat să afle prin prisma personalității lui Nicolae Iorga ce a fost evident: naționalistul sau patriotul
Au mai susținut teze la conferință, bazate pe documentare arhivistică, următorii invitați:
- Dr. Florian Bichir, conferențiar universitar, Universitatea Națională de Apărare, ”Carol l”: ”Nicolae Iorga și ”Neamul românesc”
- Dr. Alin Spânu, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea București: ”Nicolae Iorga portretizat de Constantin Xeni”
- Dr. Alba Popescu, conferențiar universitar la Universitatea Națională de Apărare”Carol l”, : ” Gândirea geopolitică interbelică, între asigurarea securității naționale și pericolul nazisto-bolșevic”
- Dr. Constantin Hlihor, profesor universitar Facultatea de Istorie, Universitatea București: ”Patrie, nație și patriotism în opera lui Nicolae Iorga
- Dr. Constantin Corneanu, editor revista ”Enigmele istoriei”: ”Constantin Stere și idealul întregirii neamului românesc”
- Drd. Alexandra Bogdanovici : ”Nicolae Iorga-Nicolae Titulescu, interferențe istorice”
Ziua de sâmbătă s-a terminat cu un moment artistic, interpretat de Grupul vocal ”Flori de garofiță”, Măneciu (jud. Prahova), coordonat de dna. Alexandrina Cătălina Chițimia- Țigău.
Ultima zi, cea de duminică, a căutat să afle o latură esențială a personalității marelui român Nicolae Iorga, prin dezbaterea deschisă: „ Iorga, patriot sau naționalist?”.
„Istoricul Nicolae Iorga este un titan al științei universale. El a fost un dar al lui Dumnezeu nu numai pentru România, ci și pentru cunoașterea unei lumi întregi. Dar Iorga a trăit intens pentru noi, românii și a reușit să pună în scena mondială, istoriografia noastră. Marele istoric a fost deschizător de drumuri în dragostea de neam, în scrierea istoriei românești. Fără Iorga, istoria acestui neam ar fi fost un gol imens în sufletele noastre.
Iorga este omniprezent în știința istoriei. De aceea, noi trebuie să-l cinstim și evocarea marii sale personalității trebuie să fie un eveniment național. Și unde îl putem sărbători mai bine decât la el acasă, la Vălenii de Munte. ”, au transmis organizatorii acestui emoționant eveniment.
Interpretând ce am consemnat mai sus despre ce a spus Petre Țuțea, referitor la diferența între un naționalist și un patriot, se poate concluziona, cunoscând că moartea tragică a lui Nicolae Iorga a avut loc în România, aflată sub guvernarea național-legionară, că acesta s-a apropiat de modelul naționalistului, asemeni lui Ionel Brătianu și altor politicieni ai idealurilor naționale din veacurile XIX și XX.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
