Schimbările care se produc, începând de astăzi, în componenţa Curţii Constituţionale vor menţine, teoretic, un echilibru fragil în ceea ce priveşte modul în care votează cei nouă magistraţi. Perioada următoare va testa, însă, la maximum capacitatea acestei instituţii de a menţine regulile statului de drept.
Noii veniţi sunt Daniel Morar, independent, fost şef al DNA, numit de preşedintele ţării; Mona Pivniceru, apropiată de liberali, fost ministru al Justiţiei, numită de Senat şiValer Dorneanu, fost parlamentar PSD, numit de Camera Deputaţilor. Din Curte pleacă, prin încheierea mandatelor, Acsinte Gaspar, Ion Predescu şi Aspazia Cojocaru.
Reamintim că potrivit Constituţiei, din Curtea Constituţoinală fac parte nouă membri: trei membri numiţi de Senat, trei de Camera Deputaţilor şi trei de preşedintele României. Mandatele lor sunt de câte nouă ani fiecare. Numirile se fac din trei în trei ani, câte o persoană de fiecare instituţie. După reînoire, se alege noul preşedinte al CCR.
Luni, cei trei noi membri ai CCR vor depune jurământul în faţa preşedintelui ţării, Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni, după care se vor întruni în şedinţă secretă pentru alegerea noului preşedinte. Mandatul preşedintelui CCR este de trei ani, iar până luni preşedinte a fost Augustin Zegrean.
Citeşte şi Chiuariu: Vrem să creştem numărul judecătorilor CCR la 12, condiţia pentru numire – să aibă doctorat
Prin venirea celor trei noi jdecători, practic se păstrează echilibrul fragil din Curtea Constituţională, formată din nouă membri, dintre care cinci – respectiv Iulia Motoc, Augustin Zegrean (preşedinte, căruia îi expiră mandatul pe această funcţie), Ştefan Minea, Petre Lăzăroiu şi, de azi , Morar – votează de obicei independent, la ei adăugându-se uneori şi Valentin Zoltan Puskas (UDMR). Ceilalţi, respectiv Tudorel Toader, Mona Pivniceru (apropiaţi de PNL) şi Valer Dorneanu (PSD) votează de obicei cum le dictează partidul.
La Toader, profesor universitar, s-a văzut partizanatul politic prin faptul că a votat validarea referendumului de revocare a preşedintelui, deşi nu era întrunit cvorumul constituţional. La Valer Dorneanu s-a observat partizanatul în perioada în care a asigurat interimatul la instituţia Avocatului Poporului şi nu a atacat ordonanţe neconstituţionale emanate de Guvernul USL, iar Mona Pivniceru a ieşit în mod similar în evidenţă în perioada în care a fost ministru al Justiţiei. La vremea respectivă, între altele, a ocultat nominalizarea numirilor şefilor parchetelor.
Legea referendumului şi revizuirea Constituţiei, testele noii componenţe a CCR
Componenţa Curţii Constituţionale şi mai ales independenţa judecătorilor sunt foarte importante mai ales în perioada următoare, când se vor dezbate două propuneri legislative de care depinde statul de drept în România şi anume propunerea legislativă potrivit căreia referendumul ar urma să fie considerat valid cu prezenţa la vot a doar 30% din alegătorii de pe liste, precum şi revizuirea Constituţiei.
În funcţie de deciziile CCR în aceste două chestiuni putem spune dacă vom avea sau nu o Curte Constituţională capabilă să apere regulile statului de drept.
Proiectul USL de scădere a cvorumului pentru referendum de la 50% plus 1 la 30% a fost motivat invocându-se practica din mai multe ţări europene, unde cvorumul de 50% nu este impus.
Deosebirea dintre ţara noastră şi alte asemenea state este, însă, uriaşă deoarece România nu este încă un stat de drept consolidat. Fragilitatea statului de drept s-a văzut anul trecut, la suspendarea preşedintelui, când s-au încălcat legi organice şi chiar Constituţia.
Blocarea acestei propuneri de validare a unui referendum cu participarea a doar 30% dintre alegători este primul test al independenţei CCR.
Dacă, însă, CCR va considera constituţională validarea referendumului prin prezenţa a doar 30% din alegători, putem considera că avem o Curte formală, care nu va pune probleme la avizarea Constituţiei revizuite cu articole controversate, între ele figurând cele care protejează practic politicienii de efectele legii penale şi protejează averile obţinute prin infracţiuni. Reamintim că revizuirea este pregătită acum de o comisie din care lipsesc specialiştii constituţionalişti independenţi, comisie condusă de profesorul de istorie Crin Antonescu, preşedintele Senatului.
În cadrul revizuirii, una dintre cele mai flagrante încălcări, care ar trebui amendată de Curtea Constituţională, este ignorarea referendumului din 2009, prin care s-a stabilit că România va avea o singură cameră parlamentară şi maximum 300 de parlamentari. Acesta este al doilea test important al actualei componenţe a CCR.
Dacă CCR va reuşi să impună revizuirea cu aceste două articole votate printr-un referendum, se poate vorbi de o Curte independentă şi puternică.
Între alte propuneri controversate de revizuire a Constituţiei mai figurează posibilitatea ca procurorii să fie chemaţi la comisii parlamentare de anchetă, ceea ce ar însemna interferenţe ale legislativului în puterea judecătorească. În plus, este posibil ca din aceste comisii de anchetare a magistraţilor să facă parte parlamentari anchetaţi penal sau aflaţi în faza de judecată. Adică, ne vom afla în situaţia grotescă, absurdă, în care penalul îl anchetează pe procuror.
De asemenea, sunt posibile multe modificări ce ar crea probleme mari în instrumentarea dosarelor anticorupţie, precum micşorarea perioadei arestării preventive, interdicţia folosirii interceptărilor făcute în baza legii siguranţei naţionale în dosare anticorupţie, mărirea imunităţii parlamentare, ciuntirea incompatibilităţilor, reducerea competenţelor CCR sau subordonarea CCR prin mărirea numărului membrilor Curţii, evident cu apropiaţi USL.
Revizuirea
Deocamdată, comisia de revizuire a ajuns la articolul 83 din Constituţie, din capitolul atribuţiilor preşedintelui ţării, care vor fi reduse, ca şi perioada mandatului acestuia de la cinci la patru ani. Abia după acest capitol urmează cele referitoare la puterea judecătorească, la parchete (Ministerul Public), la Consiliul Superior al Magistraturii, la Curtea Constituţională, iar spre sfârşit la capitolul referitor la revizuirea Constituţiei.
Citeşte şi Chiuariu propune mutarea sediului CCR din Capitală. Află de ce
Potrivit actualei Constituţii, revizuirea se poate face la iniţiativa unei pătrimi din totalul senatorilor şi deputaţilor, iar proiectul de revizuire trebuie votat de ambele camere cu cel puţin două treimi din membrii fiecărei camere parlamentare.
Proiectul de revizuire trebuie avizat de Consiliul Legislativ şi apoi de Curtea Constituţională – pasul care poate salva sau nu statul de drept – şi abia la sfârşit se votează prin referendum. Curtea Constituţională constată, apoi, dacă referendumul a fost valid şi, dacă a fost valid, Constituţia revizuită se publică în Monitorul Oficial şi devine lege fundamentală a statului.
