Compania Uraniului, „mândria națională“, fără bani de salarii. Tensiunile sunt la cote maxime

Acum, când cotaţiile internaţionale ale uraniului sunt în creştere, producătorul naţional de uraniu se află în moarte clinică, cu angajaţi care au intrat în greva foamei pentru a-şi primi salariile.

Compania Națională a Uraniului (CNU) face parte din strategia privind independența energetică a României, uraniul românesc fiind declarat resursă strategică, parte a ciclului nuclear integrat şi esenţial în asigurarea securităţii energetice nucleare. Pe hârtie. În realitate, soarta societăţii este aproape pecetluită, iar România riscă să depindă de combustibilul de uraniu importat de la canadieni pentru a asigura funcţionarea celor două reactoare de la Cernavodă, care asigură 20% din consumul intern de electricitate.

Potrivit legii, CNU își asigură veniturile în baza contractelor comerciale încheiate cu Nuclearelectrica pentru livrarea dioxidului de uraniu şi a contractului încheiat cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) pentru achiziţionarea de octoxid de uraniu la rezerva de stat. Ambele contracte deţin o pondere de aproximativ 95% din veniturile CNU, însă producătorul de uraniu a rămas, încă de la finele lui 2015, fără ambii clienţi. De asemenea, prin lege îi este interzis să exporte. În aceste condiţii, societatea de stat este serios decapitalizată, fără bani de investiţii şi nici de salarii. Guvernul condus de Dacian Cioloş a aprobat, anul trecut, un ajutor de stat de 62 milioane lei, însă până luni nu intrase decât o sumă de 47,2 milioane lei în conturile societăţii. 

Ajutorul de stat trebuie returnat

După ce nu şi-au mai primit lefurile de două luni şi jumătate, angajaţii CNU au decis luni să întrerupă lucrul, iar unii au intrat în greva foamei. Pentru a calma temporar situaţia, Ministerul Energiei a aprobat deblocarea unei a doua tranşe, în valoare de 7 milioane lei,  din ajutorul de urgenţă, pentru plata urgentă a salariilor şi pentru plata utilităţilor.

”Restul fondurilor de până la 14,8 milioane de lei vor fi transferate în contul CNU după ce vor fi analizate documentele puse la dispoziţia Ministerului Energiei de către CNU privind modul în care a fost cheltuită prima tranşă din ajutorul de urgen-ţă”, a transmis ministerul, printr-un comunicat.

Acest ajutor nu reprezintă însă decât un strop din necesarul de fonduri pentru producătorul de uraniu. De altfel, ieri, reprezentanţi din conducerea Ministerului Energiei au stat la discuţii îndelungate cu lideri sindicali de la CNU, pentru a analiza starea societăţii. Până la închiderea ediţiei nu au putut fi însă contactaţi. Problema cea mai mare este că ajutorul de stat, autorizat de Comisia Europeană la 30 septembrie, a fost acordat pentru o perioadă de şase luni. Potrivit informaţiilor deţinute de “România liberă”, la finele acestei perioade, adică sfârşitul lunii martie, CNU trebuie să ramburseze suma, în condiţiile în care nici până acum nu a încasat toţi banii, sau să constituie noi garanţii, ceea ce iarăşi nu e posibil.

Preţul internaţional al uraniului creşte

Cu un producător naţional de uraniu ruinat, singurul furnizor acreditat de la care compania de stat Nuclearelectrica mai poate cumpăra dioxid de uraniu a rămas firma canadiană Cameco, unul dintre cei mai mari producători la nivel global. Cu toate că a încercat să îşi extindă lista de furnizori, Nuclearelectrica nu a reuşit, din motive necunoscute. De la finele lui 2015, Nuclearelectrica a reziliat contractul cu CNU, pe motiv că firma canadiană i-a oferit un preţ considerabil mai mic, pe fondul unor cotaţii internaţionale foarte scăzute ale uraniului. Acum însă cotaţiile se află pe un trend ascendent, dar, ironic, CNU este în moarte clinică şi doar o minune o mai poate salva. Atunci când a aprobat ajutorul de salvare pentru CNU, de 62 de milioane de lei, Guvernul Cioloş nota: “Considerăm că preţul scăzut al octoxidului/dioxidului de uraniu de pe piaţa internaţională nu este sustenabil pe termen lung, iar posibila ieşire a CNU de pe această piaţă va crea vulnerabilităţi semnificative pentru Nuclearelectrica”. 

INVESTIGAŢII

Contractele cu canadienii vor fi luate la puricat

Pe de altă parte, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarant recent, într-un interviu pentru Agerpres, că se va investiga modul în care Nuclearelectrica, operatorul centralei electrice de la Cernavodă, a ales să cumpere combustibil de la firma canadiană Cameco.

„Aici, după cum bine știți, avem o situație destul de dificilă, compania înregistrând mari probleme economico-financiare ca urmare a rezilierii de către Nuclearelectrica a contractului de achiziție de uraniu de la CNU. România nu-și permite să îngroape o asemenea companie, ca atare suntem într-un proces de analiză a variantelor pe care le putem adopta pentru a face acest sector competitiv. Este singurul producător de dioxid de uraniu din Europa și avem toate motivele să identificăm soluții de salvare a companiei.  În paralel, am discutat cu premierul Sorin Grindeanu despre verificarea de către Corpul de Control al premierului a modului în care s-au petrecut lucrurile anul trecut, dar și a felului în care s-au derulat procedurile de achiziție prin care compania canadiană a fost declarată câștigătoare. În opinia mea, anul trecut au lipsit deciziile cu privire la eficientizarea CNU, măsuri de restructurare a sectorului uraniu astfel încât să se asigure continuarea ciclului nuclear integrat în România, componentă strategică a securității energetice a României”, a afirmat Toma Petcu.