„În ultimele trei sฤptฤmâni, evenimentele excepลฃionale din România au fost o sursฤ de îngrijorare majorฤ pentru Comisie ลi pentru Uniunea Europeanฤ”, a declarat preลedintele CE, Jose Manuel Barroso, înaintea celui mai dur raport de ลฃarฤ întocmit pentru România începând din 1997 încoace. Practic, pentru prima datฤ, Comisia Europeanฤ pune la îndoialฤ angajamentul României faลฃฤ de respectarea statului de drept ลi a principiilor fundamentale, precum ลi faลฃฤ de criteriile de la Copenhaga, condiลฃiile fundamentale pentru a fi un stat membru UE. În ciuda declaraลฃiilor fฤcute de ministrul Justiลฃiei, Titus Corlฤลฃean, care a spus ieri cฤ vina pentru acest raport o poartฤ „guvernele lui Traian Bฤsescu”, precizฤrile oficialilor europeni aratฤ totuลi un lucru evident: dacฤ nu ar fi existat acลฃiunile USL din ultima perioadฤ, am fi avut, probabil, cel mai favorabil raport pe justiลฃie din ultimii cinci ani.
Ministrul Justiลฃiei, Titus Corlฤลฃean, a lansat ieri o diversiune încercând sฤ dea vina pentru raportul catastrofal pe „guvernele lui Traian Bฤsescu”, pentru cฤ raportul ar fi avut în vedere progresele realizate în ultimii cinci ani, iar fostul ministru Chiuariu l-a calificat pe Barroso drept un „politruc” care a transformat raportul într-un „manifest” pentru cฤ ar fi separat, „pentru prima oarฤ”, raportul politic de cel tehnic. În realitate, Chiuariu a dezinformat în mod deliberat, dupฤ cum bine ลtie: cel puลฃin din 2008, Comisia redacteazฤ douฤ rapoarte, unul cu o mai mare încฤrcฤturฤ politicฤ ลi unul tehnic, mai voluminos – anul acesta, chiar de douฤ ori mai mare -, în care analizeazฤ progresele ลi regresele în atingerea celor patru obiective de referinลฃฤ (benchmark-uri) stabilite prin Mecanismul de Cooperare ลi Verificare. Ceea ce l-a deranjat pe Chiuariu este cฤ raportul tehnic detaliazฤ fฤrฤ urmฤ de îndoialฤ progresele realizate în reforma justiลฃiei în ultimii cinci ani, invalidând în acest fel teza USL exprimatฤ de Corlฤลฃean, potrivit cฤreia „este eลecul lui Bฤsescu” ลi al „guvernelor sale”. De fapt, raportul pe 2008, când Chiuariu era ministru, a fost cel mai prost din aceลti cinci ani ลi a fost marcat de apariลฃia, pentru prima oarฤ, în The Economist, a concluziilor devastatoare ale echipei de experลฃi trimiลi la Bucureลti, concluzii pe care responsabilii Comisiei le-au atenuat considerabil în „raportul politic”.
Or, chiar ลi raportul tehnic pe anul acesta conลฃine urmฤtoarea apreciere: „O serie de decizii luate de Parlament ลi de Guvern în sฤptฤmâna începând cu 2 iulie au ridicat îngrijorฤri serioase privind respectul independenลฃei justiลฃiei ลi a statului de drept în România. Aceste decizii au pฤrut cฤ încearcฤ în mod deliberat sฤ îndepฤrteze controalele Consti-tuลฃionale reale asupra deciziilor politice. Printre acestea se numฤrฤ limitarea puterii Curลฃii Constituลฃionale, înlocuirea de funcลฃii pentru câลฃiva funcลฃionari de rang înalt ลi schimbฤri ale regulilor privind referendumul. Câteva din aceste decizii au fost contrare prevederilor consti-tuลฃionale. Aceste evenimente au fost însoลฃite de presiuni asupra unor magis-traลฃi”. Abia dupฤ acest citat începe analiza pe fiecare dintre cele patru obiective.
Ar fi fost bine dacฤ n-ar fi atât de rฤu
Dacฤ în ultimele douฤ luni USL ลi Guvernul Ponta nu ar fi atacat ลi încฤlcat sistematic principiile statului de drept ลi independenลฃa justiลฃiei, am fi avut raportul cel mai favorabil dintre toate rapoartele elaborate în ultimii cinci ani de dupฤ aderarea la Uniunea Europeanฤ, în care România a fost monitorizatฤ în cadrul Mecanismului de Cooperare ลi Verificare (vezi toate rapoartele de pe pagina Comisiei Europene).
Activitatea ลi rezultate obลฃinute de instituลฃiile implicate în înfฤptuirea actului de justiลฃie – Direcลฃia Naลฃionalฤ Anticorupลฃie, Agenลฃia Naลฃionalฤ de Integritate, Ministerul Public, Înalta Curte de Casaลฃie ลi Justiลฃie, Consiliul Superior al Magistraturii – au fost laudate raport.
De exemplu, în raportul tehnic al Comisiei Europene, Comisia a lฤudat din nou activitatea DNA ลi a menลฃionat cฤ procurorii anticorupลฃie au dat dovadฤ de imparลฃialitate în investigarea dosarelor de corupลฃie. Comisia susลฃine cฤ DNA a avut o abordare profesionalฤ ลi robustฤ în investigarea cazurilor de corupลฃie. Potrivit experลฃilor europeni, în 2011 DNA a înregistrat succese semnificative ลi în condamnarea corupลฃilor. Comisia aratฤ cฤ doar 13% din toate dosarele trimise în judecatฤ de DNA au primit achitฤri, dar cฤ nici acestea nu pot fi decontate DNA.
De asemenea, raportul a laudat ลi ANI, arฤtând cฤ a realizat peste 7.000 de verificฤri faลฃฤ de funcลฃionari publici ลi demnitari de rang înalt. Peste 70% din aceste verificฤri au fost iniลฃiate din oficiu de cฤtre agenลฃie, indicând o abordare pozitivฤ, proactivฤ a ANI.
În privinลฃa Ministerului Public, raportul menลฃioneazฤ cฤ s-a înregistrat în ultimii cinci ani o îmbunฤtฤลฃire a modului de lucru. Experลฃii remarcฤ ลi faptul cฤ procurorul general, Laura Codruลฃa Kövesi, a reuลit sฤ organizeze eficient instituลฃia. În raport sunt menลฃionate evoluลฃiile pozitive ale Parchetului General în privinลฃa investigฤrii cauzelor complexe ลi a celor specifice. Remarcatฤ de Comisia Europeanฤ a fost ลi accelerarea judecฤrii dosarelor de mare corupลฃie la Înalta Curte de Casaลฃie ลi Justiลฃie. Comisia atrage însฤ atenลฃia cฤ o datฤ cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal unele din dosarele de corupลฃie ar putea atinge termenul de prescripลฃie. Despre CSM, raportul menลฃioneazฤ cฤ au existat dificultฤลฃi în a câลtiga încrederea opiniei publice, dar, în ultima vreme, a dat dovadฤ cฤ doreลte sฤ remedieze aceastฤ situaลฃie. În primii ani, CSM a avut o serie de cazuri (de apฤrare a unor magistraลฃi suspectaลฃi de fapte de corupลฃie în special de CSM condus de Lidia Bฤrbulescu ลi Dan Lupaลcu – nn) care au subminat legitimitatea ลi credibilitatea Consiliului, oferind o imagine a unui Consiliu care eลueazฤ în a recunoaลte cฤ protejarea reputaลฃiei sistemului juridic face parte din funcลฃiile sale centrale. Recentele decizii luate de CSM (avizarea perche-ziลฃionฤrii unor procurori ai CSM care negociau în ultimele douฤ luni, cu premierul Ponta, ลefia DNA ลi a Parchetului Generqal – nn) pentru a apฤra proactiv independenลฃa justiลฃiei ลi statul de drept sunt paลi care înfฤลฃiลeazฤ un CSM mai dispus sฤ îลi exercite rolul constituลฃional ลi sฤ abordeze problema încrederii publice. Dacฤ nu au ar fi existat derapajele actualei puteri, ar fi fost cel mai favorabil raport.
Potrivit raportului, derapajele puterii de centru-stânga de la Bucureลti au început o datฤ cu demersurile brutale, neconsti-tuลฃionale pentru pentru înlฤturarea preลedintelui de centru-dreapta Traian Bฤsescu.
De asemenea, tot între derapajele actualei puteri de la Bucu-reลti a fost consemnatฤ contestarea unor decizii ale jusลฃiei (vezi cazul condamnฤrii fostului preemier Adrian Nฤstase, în care ministrul Justiลฃiei a cerut CSM anchetarea ลi chiar eliminarea din magistraturฤ a au fost judecฤtorilor care l-au condamnat – nn). De asemenea, au adus atingere independenลฃei, stabili-tฤลฃii Curลฃii Constituลฃio-nale, au trecut peste procedurile în vigoare, mergând pânฤ la „eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat” exercitฤ controlul unele asupra celorlalte.
Înapoi în anii ’90
Excese care nu pot fi explicate doar prin polarizarea excesivฤ a vieลฃii politice româneลti ลi care aruncฤ îndoiala asupra chiar a „înลฃelegerii” din partea guvernului a ceea ce înseamnฤ „un stat de drept într-un sistem democratic pluralist”, se afirmฤ în raportul CE. Potrivit Comisiei, România are acum „nevoie sฤ restaureze statul de drept”, aลa cum s-a angajat premierul Victor Ponta.
„Punerea în practicฤ efectivฤ ลi rapidฤ (a acestor angajamente) va fi crucialฤ”, considerฤ Comisia. Un nou raport este prevฤzut pentru finele acestui an, pentru a stabili „dacฤ îngrijorฤrile legate de statul de drept ลi de independenลฃa justiลฃiei au fost rezolvate ลi dacฤ controlul democratic a fost restabilit”. Pânฤ atunci, Bruxelles-ul va supraveghea situaลฃia prin intermediul unor „misiuni regulate” de monitorizare, a asigurat Barroso.
În 1993, la summitul de la Copenhaga au fost adoptate criteriile pe care trebuie sฤ le respecte fiecare stat membru: acesta trebuie sฤ obลฃinฤ stabilitatea instituลฃiilor care garanteazฤ democraลฃia ลi statul de drept.
Din 1997, absolut toate rapoartele de ลฃarฤ – inclusiv pe vremea lui Adrian Nฤstase – au consemnat cฤ „România respectฤ criteriul politic”, pânฤ ieri, când angajamentul României faลฃฤ de statul de drept a fost serios pus la îndoialฤ.