Nici nu prezentase comisarul european Olli Rehn Raportul pentru Romania, sa aflam daca la 1 ianuarie vom fi sau nu in UE, ca la Bucuresti, in culisele politice, se faceau deja socoteli si planuri pentru functiile de conducere pe care politicienii romani le vor avea la dispozitie odata cu aderarea. Este vorba despre functii ce vor fi ocupate prin desemnarea unor persoane de catre guvernul de la Bucuresti si functii ce vor fi ocupate in urma alegerilor, respectiv cele 33 de locuri alocate Romaniei in Parlamentul European. Sunt functii extrem de importante si de onorante pentru orice om politic, dar, cum politicianul dambovitean este pragmatic si se gandeste, de cele mai multe ori, la buzunarul sau, trebuie mentionat ca sunt functii foarte bine platite, de la 7000 de euro in sus.
Cea mai ravnita functie ce va reveni Romaniei, dupa 1 ianuarie 2007, este cea de comisar european, aceasta fiind „mai tare”, cum se spune, chiar si decat functia de prim-ministru la Bucuresti, din punct de vedere financiar „valorand” in jur de 12.000 de euro.
Pentru acest post, este desemnat un candidat, potrivit cutumei europene, la recomandarea presedintelui unei tari, in acord cu seful guvernului. Candidatura comisarului european trebuie validata de Parlamentul European, dupa dezbateri. Zvonurile la Bucuresti, alimentate de faptul ca presedintele Barroso promoveaza femeile, sunt ca in cursa pentru a fi comisar european au intrat: Anca Boagiu, Monica Macovei si Mona Musca. Primul zvon ar fi acela ca Anca Boagiu s-ar fi decis sa-si prezinte candidatura spre validare pentru a fi comisar european, urmand probabil sa se ocupe de mediu sau de educatie, avand in vedere ca membrii noi ai UE nu primesc sub supraveghere domeniile importante ca afacerile interne, politica externa, transporturile sau finantele. Dar Anca Boagiu neaga, afirmand ca nu este preocupata de mecanismul de accedere in acea functie, parandu-i-se important acum sa se ocupe de aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. Se stie deja ca mandatul primului comisar european roman va fi de doi ani, in 2009 urmand sa fie schimbat, dupa alegerile din Romania. Celelalte doua contracandidate ale Ancai Boagiu, Mona Musca si Monica Macovei, au si ele sanse pentru ocuparea unui post intr-una dintre institutiile europene.
Pesedistii incearca sa-i submineze autoritatea lui Macovei
Extrem de fericiti ar fi pesedistii sa o vada pe Monica Macovei plecata din pozitia de ministru al Justitiei, post unde s-a remarcat prin progresele uriase pe care a reusit sa le faca in acest domeniu, pana odinioara plin de stegulete rosii. Asa ca au inceput sa raspandeasca zvonul ca Macovei – pe care presa internationala o considera „eroul integrarii Romaniei” – s-ar putea lasa „ademenita” sa ocupe postul de judecator la Curtea Comunitara de la Luxemburg, care, de asemenea, dupa 1 ianuarie, va reveni Romaniei. Post altfel onorabil, mai ales ca are un mandat de sase ani. Insa, potrivit unor surse din anturajul ministrului Justitiei, zvonurile pesediste sunt menite sa o compromita, sa-i submineze autoritatea tocmai acum, cand are si mai multa treaba de facut. Bineinteles, prin inducerea ideii ca si-ar putea parasi postul de ministru preferand o functie remunerata cu 10.000 de euro pe luna. Monica Macovei este ferma: ramane pe functie pana isi termina treaba.
Mona Musca ar viza si ea un loc pe listele Aliantei pentru Parlamentul european la alegerile ce se vor organiza in primavara lui 2007.
Romania va primi si un post in conducerea Curtii de Conturi Europene, iar in cadrul structurilor Comisiei Europene are la dispozitie cateva sute de locuri de functionari europeni, pana la nivelul de director general adjunct. Potrivit unor surse din guvern, actualul negociator-sef cu UE, Leonard Orban, tinteste un post de director la Comisia Europeana. Functiile de conducere in cadrul Comisiei vor fi insa putine pentru tara noastra, dupa doi ani de la integrare, spre exmplu, Ungaria ocupand 7 posturi de director, iar Polonia doar 2.
Tentatia de 14.000 de euro pe luna
Salariul de parlamentar european este insa, de departe, cel mai frumos vis al politicianului roman. 7000 de euro indemnizatie lunara plus 7000 de euro suma forfetara nu este o suma de refuzat, pana si Viorel Hrebenciuc, spre exemplu, viseaza cu ochii deschisi la un loc in Comisia de buget a PE (din nefericire pentru el, insa, nu este bine vazut de liderii PES, care nu-l vor accepta in calitate de candidat la alegeri).
Potrivit recomandarilor de la Bruxelles, alegerile pentru PE vor fi organizate in Romania in primavara anului viitor, cel mai probabil in martie sau aprilie. S-au facut mai multe propuneri privind modalitatea de desfasurare a alegerilor si a sistemului de vot, insa se pare ca, in urma intelegerilor la nivelul conducerii Aliantei PNL-PD, se va opta pentru prezentarea unei liste nationale de cate 33 de candidati de catre fiecare partid sau alianta. In functie de numarul de voturi obtinute de fiecare partid, se vor imparti cele 33 de mandate de europarlamentar.
Alianta – deocamdata pe liste comune
Conform unor surse din conducerea PNL, in cadrul Aliantei s-a decis ca PNL si PD sa se prezinte la alegerile pentru PE pe liste comune, chiar dupa 1 ianuarie 2007, locurile fiind impartite la paritatea de 1:1. In ceea ce priveste insa nominalizarile, lucrurile stau mai prost, adica, cel putin pentru liberali, inca nu se stie pe cine ar putea liderii PNL sa puna pe liste. Actualii euro-observatori ai PNL, ca Adrian Cioroianu sau Nicolae Vald Popa, Tiberiu Barbuletiu, nu intra in calcule, fiind considerati „irelevanti” de catre oamenii lui Tariceanu.
La PD, un candidat posibil ar fi Sorin Frunzaverde, care de altfel asigura relatia partidului cu institutiile europene. Deputatul PD Marijean Marinescu, actual euro-observator, este de asemenea bine privit dupa cele cateva luni petrecute la Bruxelles, si este favorit pentru a intra pe liste, la fel ca Roberta Anastase. Un posibil candidat pe listele pentru euro-parlament s-ar putea numi Elena Udrea, care, de altfel, a declarat ca „este tentata, ca posibilitate, sa reprezinte PD in Europa”.
Nastase si Hrebenciuc nu au acces in Parlamentul UE
Pesedistii ar vrea sa credem ca se pregatesc de alegerile pentru Parlamentul European, dar cu jumatate de viteza, pastrandu-si energiile pentru alegerile din 2009. Potrivit insa unor surse bine informate, din punctul de vedere al PES, „spuma” PSD s-ar limita la Adrian Severin, Vasile Puscas si Mircea Geoana. Socialistii europeni nu vor sa auda ca Adrian Nastase sau Viorel Hrebenciuc ar putea ajunge in Parlamentul European, iar in dreptul lui Miron Mitrea au pus de asemenea un mare semn de intrebare. Hrebenciuc si Mitrea declara de altfel ca ei nici nu vor sa candideze.
Insa asa ceva ar vrea sa credem si alti lideri ai PSD: Mircea Geoana – „Nu voi candida, pentru ca nu pot lipsi din viata interna inaintea alegerilor din Romania”, Viorel Hrebenciuc Ð „Nu vreau sa candidez, pentru ca nu vreau!”, Miron Mitrea Ð „Nu ma intereseaza”, Ilie Sarbu Ð „Exclus, nu ma aranjeaza!” Desi liderilor partidului le-ar placea sa plece pe aceste functii, ei sunt nevoiti sa ramana in tara si sa pregateasca alegerile generale. Astfel, este posibil, potrivit discutiilor din partid, ca pe lista de candidati la euro-parlament, sa figureze, in afara de Adrian Severin si Vasile Puscas, consilierii lui Mircea Geoana, Marius Lazar si Ana Birchall, oamenii lui Iliescu Ð Corina Cretu si Ioan Mircea Pascu, si, eventual, unii dintre parlamentarii PSD care isi doresc fierbinte si declarat fotoliul de la Bruxelles, chiar daca numai pentru jumatate de mandat Ð Valeriu Zgonea, Dan Mihalache, Daciana Sarbu, Titus Corlatean. Unul dintre cei care viseaza de ani de zile sa ajunga in Parlamentul European este insusi Marian Oprisan, care si-a exprimat inca din perioada guvernarii PSD intentia de a candida pentru un post de europarlamentar.