Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a dezvăluit faptul că din 2013 s-au cheltuit sume imense cu activități de anticorupție și de diminuare a evaziunii fiscale și, în același timp, nu s-au alocat banii necesari pentru combaterea amenințărilor transfrontaliere și de natură teroristă”.
Amenințările teroriste și cele trans-frontaliere de mare impact care pot afecta atât România, cât și SUA, dar și celelalte state NATO nu pot rămâne în aer, cineva trebuie să răspundă pentru punerea în pericol a Parteneriatului Strategic cu SUA, a avertizat Daniel Dragomir, în partea a treia a interviului acordat „României libere“. ”Fenomenul corupției nu poate fi combătut prin ascultarea în masă a cetățenilor unei țări. Acesta este un fenomen extrem de special și specific, iar în această zonă instituțiile de profil ar fi trebuit să acționeze mai întâi preventiv și prin metoda flagrantului. Nu lăsăm corupții – cum s-a întâmplat frecvent – să ia mită 6-7 ani de zile și după 7 ani îi arestăm”, a precizat fostul colonel SRI.
România liberă: Cum s-a desfășurat ultima audiere de la Comisia de Control al SRI? Ce implicare a avut SRI în acțiunile DNA?
Daniel Dragomir: Cei din fosta conducere a SRI vor trebui să dea niște răspunsuri privitoare la implicarea lor în acțiunile DNA, deoarece această chestiune a protocoalelor SRI-DNA a fost deja tranșată ca neconstituțională de către Curtea Constituțională. Acele protocoale au rămas în aer între SRI-DNA sau SRI-ANAF.
Iar cine a secretizat acele protocoale ar trebui să le și desecretizeze. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a dat o hotărâre prin care corupția era considerată amenințare la siguranța națională, ori, dacă unele sunt amenințări la adresa siguranței naționale, tu CSAT vii printr-o decizie, un act administrativ, care n-are valoare de lege, și adaugi la lege. Pe lângă faptul că nu este legal acest aspect, mai și secretizezi decizia CSAT. Adică, cu alte cuvinte, CSAT poate lua decizia că de mâine toți cei care poartă ochelari sunt amenințare la adresa siguranței naționale? Eu zic că nu.
Mai ales că decizia a fost secretizată și nici nu se știe în baza cărei legi, a căror studii statistice sau de impact a fost luată. Ori a fost numai o decizie politică? Păi, în momentul în care ajungi la instanță să te judeci tu, în calitate de inculpat, nu ai cum să ataci acele acuzații ale lor pentru că textul acela, care ține loc de lege și argumente, este secretizat. Ori, protocoalele în chestiune au fost luate în baza deciziei CSAT, care nici așa secretizată cum e nu știm dacă a fost respectată. Suntem în plin Kafka!
Până și fostul președinte Băsescu spunea că ”eu știu ce scrie în acea decizie a CSAT, dar ce au scris cei implicați după în acele protocoale, asta nu mai știu!”
Și ce ar fi de făcut acum?
Dacă SRI a spus că în baza hotărârii CCR acele protocoale sunt caduce și s-a dezis de ele, de ce nu le desecretizează? Să vedem ce este în ele, cu protecțiile de rigoare. Se vor șterge metodele, mijloacele și acțiunile specifice ale SRI din protocoale, dacă ele există, eu știu că nu. Și ulterior să facem o dezbatere publică pe acea decizie a CSAT. Să vedem dacă poate fi ea desecretizată – sau nu, și supusă controlului legislativ și constituțional – sau nu! Aici este piatra filosofală a întregii afaceri: dacă corupția este o amenințare la adresa siguranței naționale, de ce nu a fost up-gradată legea în Parlament?
Cum vi se pare atacul liderului PNL, Ludovic Orban, la adresa șefului Comisiei de control al Serviciului Român de Informații, Claudiu Manda, dar și la adresa întregii Comisii?
Fără a comenta declarațiile unui lider politic, nu pot să nu observ, însă, că lucrările acestei Comisii provoacă destulă nervozitate. Provoacă reacții generate de lucrările Comisiei. Iar dacă unii oameni politici nu sunt de acord cu decizia Comisiei SRI sau a Parlamentului, mult mai simplu ar fi să facă dumnealor o lege prin care Florian Coldea și Codruța Kövesi nu trebuie să vină la Comisie și astfel nu ne-am mai bate capul cu deciziile CCR. Pentru că aste e logica lor: ”Ce probleme aveți dacă sunteți ascultați pe mandate de siguranță națională, dacă nu aveți nimic de ascuns?” – zic ei. Păi, asta spun și eu: ”Ce probleme aveți să veniți în fața Comisiei dacă nu aveți nimic de ascuns?”.
Credeți că sunt și alte resorturi care îi determină pe cei care atacă Comisia să facă acest lucru?
Atât timp cât Comisia are în componență tot spectrul politic reprezentat în Parlament, aceste atacuri se decredibilizează prin ele însele. În Comisie se discută numai suspiciuni de încălcare a Constituției și a legilor țării, nicidecum chestiuni politice. Iar în totalitatea sa Comisia are marea dorință de a clarifica lucruri și de a afla adevărul, întrebările membrilor Comisiei fiind foarte concrete și la obiect.
Cu pregătirea și flerul dumneavoastră de profesionist în contraspionaj, ați ”mirosit” ca vreun membru al Comisiei să fie agent acoperit al vreunui serviciu de informații român sau străin? Ce vă spune intuiția?
Cred că această Comisie vrea să afle adevărul. Iar în ceea ce privește intuitul vreunui agent, vreau să vă spun că am plecat în acest demers al meu de la prezumția de nevinovăție și mi-am lăsat simțul olfactiv la intrarea în Comisie. Practic, eu nu pot merge la o Comisie în care nu am încredere.
Ce ”șanse” sunt ca lucrările Comisiei de Control al SRI să intre într-o zonă de inactivitate sau de suspendare?
Aceasta ar putea fi o eventuală decizie a președintelui și a membrilor Comisiei. Dar, în spatele unor decizii de suspendare, stopare sau explodare a ședințelor Comisiei pot sta diverse calcule politice. Însă eu nu pot să-mi dau cu părerea la chestiuni politice, menirea mea e să merg mai departe întru aflarea adevărului.
Există persoane care s-au autoinvitat la Comisie, cum este cazul gen. (r ) Dumitru Iliescu, fost șef al SPP. Cum vi se pare acest lucru?
După cum merg lucrurile în Comisie, oricine are lucruri relevante de spus și are și argumente temeinice este binevenit și va fi ascultat cu toată atenția. În cazul generalului Iliescu, eu sper ca dânsul să aibă probe față de cele afirmate public. Eu așa am procedat.
Ce părere aveți despre faptul că generalul Dumitru Dumbravă, cu tot scandalul generat de ”câmpul tactic” din justiție, a fost numit pe funcția de secretar general al Serviciului Român de Informații?
Eu nu am nici o vendetă cu niciuna din persoanele din conducerea SRI. Îmi fac numai datoria de a aduce în fața Comisiei de Control al Serviciului elemente de suspiciune față de încălcarea legii de către oamenii din fosta conducere a SRI. Iar aceste suspiciuni trebuie investigate de către Parlament, de SRI, prin mecanismele sale interne, și, dacă este cazul, de către instituțiile responsabile cu aplicarea legii, de organele de urmărire penală.
România a suferit în urma acestor posibile abuzuri ale organelor implicate în furnizarea de informații?
Da, pentru că aceste abuzuri ale SRI au dus la distrugerea de vieți, de destine, falimentarea multor firme cu mii de oameni rămași șomeri. Ori, în acest caz trebuie făcute două lucruri:
1. trebuie văzut numărul persoanelor acuzate de DNA în procesele de corupție în comparație cu deciziile definitive ale instanțelor de judecată;
2. trebuie analizată suma prejudiciilor la momentul declanșării urmăririi penale și la final câte dintre ele subzistă în urma deciziilor definitive ale instanțelor. Adică ce prejudiciu i-a fost imputat inculpatului de către DNA și ce prejudiciu a rămas în urma deciziei definitive judecătorești. Ori, dacă prejudiciul a fost estimat la 10 milioane de euro și la final a rămas la doar 100 de mii de euro, cineva trebuie să plătească pentru această nedreptate strigătoare la cer în care au fost distruse vieți, firme și oamenii au rămas fără slujbe. De aceea trebuie să existe legea răspunderii magistraților.
„Consiliul Suprem de Apărare a Țării a dat o hotărâre prin care corupția era considerată amenințare la siguranța națională, ori dacă unele sunt amenințări la adresa siguranței naționale, tu CSAT vii printr-o decizie, un act administrativ, care n-are valoare de lege, și adaugi la lege. Pe lângă faptul că nu este legal acest aspect, mai și secretizezi decizia CSAT. Adică, cu alte cuvinte CSAT poate lua decizia ca de mâine toți cei care poartă ochelari sunt amenințare la adresa siguranței naționale? Eu zic că nu.
O întrebare circulă de 27 de ani printre români: cine verifică averile și conturile din bănci ale șefilor operativi ai serviciilor de informații din România?
Mai întâi de toate, există un mecanism intern în fiecare din servicii de verificare nu numai a averilor, dar și a posibilelor activități -ilicite care depășesc normele interne ale serviciului. Dar am dubii în ceea ce privește trecutul cu aceste verificări, deoarece în momentul în care primul–adjunct -Coldea apărea la mână cu un ceas extrem de scump, mă gândesc că nu-l cumpărase din China. Există indicii serioase că mai multe persoane au oferit cadouri substanțiale prim-adjunctului Coldea și în acest caz ar fi trebuit să funcționeze mecanismele interne, dar n-au funcționat. Și mai știu că orice persoană publică este sub controlul ANI. Iar până acum ANI nu ne-a furnizat nici măcar un caz de lucru susceptibil de corupție ori lucrurile sunt fără de pată față de restul societății, ori că nu s-a investigat nimic în servicii.
Acest lucru are vreo legătură cu arestarea fostului șef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu?
În acel caz lucrurile sunt mult mai complicate și nu țin neapărat de verificările averilor șefilor de servicii. Cred că țin de resorturi mult mai politice și complexe.
Dar cum se face că și fostul șef ANI, ca și mulți dintre șefii instituțiilor responsabile cu verificarea averilor și integrității sunt fiii unor foști colonei și generali din fosta Securitate? Cine pe cine verifică?
La mine nu este cazul. Niciun membru al familiei mele nu a lucrat și nici nu lucreaza in institutii de forța. În celelalte cazuri, probabil ca este vorba și de o vocație familială. În ceea ce privește verificarea SRI, cred că Serviciul va ieși întărit de aici, pentru ca pe viitor să nu mai existe suspiciuni în legătură cu implicarea în actul de justiție. Ori ca să alungăm orice dubii în legătură cu aceste aspecte trebuie eliminate ”merele stricate”, printr-un efort comun de curățire a SRI, cum spuneam în episodul anterior.
Cum vi se par declarațiile date de cei chemați în fața Comisiei, sunt complete?
Declarațiile date în fața Comisiei sunt înregistrate, probate și opozabile juridic inclusiv în fața unor instanțe de judecată. Dar cei ce vin în fața acestei Comisii se pot prevala și de dreptul la tăcere, sau chiar să nege unele dintre acuzele aduse lor, este alegerea domniilor lor. Pot veni chiar însoțiți de un avocat, dacă consideră necesar.
În vremea guvernării Ponta, funcționa pe lângă Guvern o comisie Interministerială care avea un rol ambigu. Care mai este soarta acestei Comisii?
În legătură cu acea comisie interministerială, la un moment dat cineva va trebui să facă un audit privitor la cheltuirea bugetelor din zona de siguranță națională în ceea ce privește amenințările teroriste la adresa României. Și dacă din 2013, 2014 s-au cheltuit sume imense cu activități de anticorupție și de diminuare a evaziunii fiscale, și-n același timp nu s-au alocat banii necesari pentru combaterea amenințărilor transfrontaliere și de natură teroristă, în-seamnă că acest audit, de care vorbeam este absolut necesar și cât mai repede să fie finalizat.
Deoarece aceste capabilități antitero cer foarte mulți ani pentru a fi create și a da rezultatele scontate. Ori ele pot fi distruse foarte ușor atunci când se deturnează fondurile necesare către alte zone.
Ori în legătură cu Parteneriatul Strategic cu SUA nu ne putem juca, într-o zi va exista o notă de plată. Amenințările teroriste și cele transfrontaliere de mare impact care pot afecta atât România cât și SUA, dar și celelalte state NATO, nu pot rămâne în aer, cineva trebuie să răspundă pentru punerea în pericol a Parteneriatului Strategic cu SUA. Trebuiesc găsite urgent problemele și remediate la fel de rapid.
Iar acest audit trebuie să fie unul intern al SRI împreună cu Comisia parlamentară de Control al activității -Serviciului. În acest sens ar fi bine să privim modelul foarte bun din SUA, unde există în cazul CIA un departament numit Inspector General care se ocupă de verificare, audit, în genere un fel de Corp de Control al Agenției care raportează direct Congresului SUA. Tocmai pentru a arăta că bugetele rezervate CIA și diverselor acțiuni operative sunt perfect transparente.
Cum credeți că se vor finaliza lucrările Comisiei Parlamentare?
Sper ca această Comisie, în final, să ajungă la concluzia că legislația actuală trebuie îmbunătățită în sensul unei transparențe totale a cheltuirii bugetelor operative. Este absolut necesar și este singura opțiune pentru reformarea SRI.
Ori perioada Coldea la conducerea SRI a fost una nefastă pentru România. Eu o numesc perioada Securitate 2.0. Ca să mă explic trebuie să menționez că fosta Securitate deținea spații de detenție și avea dreptul la anchete penale. Ori noi în 1989 am abolit această poliție politică a Securității. Dar dacă vă amintiți, acum câțiva ani a existat o inițiativă prin care trebuia ca SRI să aibă dreptul de a face anchete penale în lupta antitero și să dețină spații de încarcerare. Atunci ca și acum cred că acest lucru este o greșeală imensă, iar reacția virulentă a societății civile împotriva acelei propuneri mi-a demonstrat că nu m-am înșelat. Asta având în vedere și trecutul istoric recent și faptul că nu se ofereau garanții că acele abuzuri comise de fosta Securitate nu se vor mai petrece.
Ori Coldea văzând că nu poate readuce anchetele penale în SRI s-a produs o comuniune în cuget și simțiri între dl Coldea și dna Kövesi. Practic DNA a devenit brațul înarmat al SRI cu posibilitatea de a aresta, încarcera, ancheta penal și trimite în judecată subiecții identificați de Serviciu. Ori această Comisie parlamentară vrea să deslușească această -Securitate 2.0 prin implicarea SRI în anchetele penale. Lucru neconstituțional și foarte grav.
Văzând că societatea a -reacționat la propunerea de anchetare penală din partea SRI, Coldea a înșelat opinia publică prin manevre de culise cunoscute ca metode „under the table“, ducând aceste anchete în sarcina DNA ca braț armat al său. Ori toată lumea ar trebui să înțeleagă că sub această umbrelă frumoasă a amenințării corupției și a teroristului în fapt, în culise s-a încercat revigorarea modului de lucru a fostei Securități.
Veți aduce și documente în acest sens?
Asta va face Comisia în plenul său! Ori fenomenul de corupție nu poate fi combătut prin ascultarea în masă a cetățenilor unei țări. Acesta este un fenomen extrem de special și specific, iar în această zonă instituțiile de profil ar fi trebuit să acționeze mai întâi preventiv și prin metoda flagrantului. Nu lăsăm corupții, cum s-a întâmplat frecvent, să ia mită 6-7 ani de zile și după 7 ani îi arestăm. Deși știam de aceste fapte. Deși existau mandate de siguranță naționala. Ori când mă refer la Securitate 2.0, dacă analizăm cu atenție mijloacele de anchetă și probatoriul, vom vedea că sunt -mijloacele folosite pe scară largă de fosta Securitate, aplicate în zilele noastre cu limitările de rigoare. Și aici mă refer la ascultările în masă, ridicări cu duba de pe -stradă, iar mai apoi -fluturarea cătușelor prin fața camerelor TV, utilizarea delațiunii ca mijloc de probă, intrarea în zona câmpului tactic, utilizarea unor procurori ca braț armat al SRI, controlul și șantajul asupra unor judecători în câmpul tactic. Deci lucrurile au fost și mai sunt încă, la fel ca pe timpul fostei Securități.
