În două dintre viitoarele capitale regionale ar urma să fie construite tuneluri dedicate atât circulaţiei auto, cât şi celei feroviare, cu o valoare totală de peste 500 de milioane de euro.
Cluj-Napoca şi Timişoara sunt două oraşe aflate într-o permanentă concurenţă în special la capitolul imagine. Cum amândouă ar urma să fie capitale regionale în viitoarea reorganizare teritorială a României, asta în condiţiile în care, deja, fiecare vrea să-i sufle celuilalt titlul de capitală culturală europeană în 2021, acum cele două municipii importante ale României au ajuns să ducă „lupta” în pasaje subterane rutiere.
Primii care au pornit în această inedită bătălie au fost timişorenii, iar primarul USL, Nicolae Robu, a dat startul în primăvara acestui an la lucrările pasajului subteran „Michelangelo”. Acesta va avea o lungime de 583 de metri, construirea sa va costa peste 15 milioane de euro, însă majoritatea banilor vor veni prin intermediul fondurilor europene. Potrivit edilului timişorean, noul pasaj ar urma să fie funcţional în jurul lunii septembrie 2014.
Un alt tunel rutier ce urmează să fie construit în Timişoara va fi în zona Pieţei Victoria, acolo unde vor fi necesari alţi aproape cinci milioane de euro. Nicolae Robu a primit, deja, două oferte referitoare la acest pasaj de la o firmă timişoreană, însă lucrările ar urma să înceapă abia din 2014.
Totuşi, piesa de rezistenţă a pasajelor gândite de primarul Timişoarei este mutarea în subteran a căii ferate ce traversează oraşul pe o distanţă de 10 kilometri. Metroul, practic, pe care îl vrea edilul bănăţean a stârnit reacţii aprinse atât în rândul timişorenilor de rând, cât mai ales în cel al politicienilor locali.
Nicolae Robu pare să nu renunţe, însă, la planurile sale, astfel că Timişoara ar putea fi al doilea oraş din România cu transport feroviar subteran. „Prin acest fel, de a duce în subteran calea ferată, vom crea o şansă greu de repetat pentru Timişoara, de a avea un mare bulevard care traversează oraşul de la un capăt la altul. Calea ferată am putea să o folosim în partaj pentru trenuri, dar şi pentru transportul în comun, tramvai, metrou”, şi-a motivat planurile primarul Timişoarei, însă acest proiect va fi luat serios în discuţie doar dacă va fi introdus în viitorul Plan Urbanistic General al oraşului.
Boc vine tare din urmă
Clujul nu se lasă deloc mai prejos decât oraşul concurent din vestul ţării. Primarul Emil Boc (PDL) nu vrea mai multe pasaje subterane, ci doar unul singur, dar care să aibă o lungime de aproape trei kilometri. Fostul premier a vorbit apăsat despre acest subiect în luna ianuarie, iar ieri a avut loc, la Primăria Cluj-Napoca, o primă întâlnire serioasă pentru realizarea acestui obiectiv. Câţiva arhitecţi ai companiei franceze Egis i-au prezentat lui Boc trei variante de construire a respectivului tunel, însă nici una nu este mai ieftină de 329 de milioane de euro.
Aproape toţi banii vor veni din fonduri europene, însă atât Primăria, cât şi Guvernul României ar urma să susţină financiar această lucrare. Proiectul care i-a fost prezentat primarului clujean urmează să fie supus unei dezbateri publice, dar şi explicat
într-o şedinţă a Consiliului Local. Perioada de realizare a pasajului va fi de 53 de luni de la începutul lucrărilor.
trafic
Centrul pietonal al Clujului
Ideea construirii pasajului subteran în Cluj este dată de eliminarea traficului de la suprafaţă, cu excepţia mijloacelor de transport în comun şi redarea întregului centru al Clujului doar pietonilor. „Vrem să avem şi la Cluj, cum există de altfel în majoritatea oraşelor europene, un pasaj subteran, iar în centrul oraşului o zonă pietonală deschisă şi modernizată.
Este un proiect de viitor necesar Clujului, pentru că trebuie să profităm de frumuseţile pe care acest oraş ni le oferă”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc.
Clujul se pregăteşte de trafic subteran pe o distanţă de aproape trei kilometri
