Ruptură între PNL și PSD: atacuri fără precedent între partenerii de guvernare

O ruptură ireconciliabilă pare că s-a produs între cele două partide aflate la guvernare. Totul a început de la refuzul PSD de a susține modificarea legii electorale, pentru a-i permite președintelui Klaus Iohannis să candideze pe lista pentru Senat din partea PNL, ca independent, ca să nu fie nevoit să demisioneze.

Discuțiile dintre PSD și PNL au început în luna martie a acestui an, când președintele și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO. În luna aprilie au avut loc discuții cu privire la calendarul pentru alegerile prezidențiale, dar și despre inițiativa legislativă de a-i da posibilitatea președintelui să poată candida la alegerile parlamentare, după cum susțin liberalii. Negocierile au intrat în impas în iunie. Ar fi existat chiar și un acord cu privire la organizarea alegerilor prezidențiale în luna septembrie, după care PNL nu a mai agreat această dată.

Liberalii le-au reamintit acum colegilor social-democrați de coaliție că au existat discuții din luna aprilie. Surse liberale au spus că la data de 3 aprilie a fost chiar o discuție între președinții PSD, PNL și șeful statului, iar liderul PSD ar fi promis că susține demersul legislativ ca Iohannis să poată candida. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, i-a făcut mincinoși și a venit cu o replică pe pagina de Facebook: „Un singur comentariu: Nici domnul Ciucă, nici domnul Iohannis – împreună sau separat, nu au fost în programul meu pe 3 aprilie! Ca să nu se mai încurce domnul Ciucă în explicații”, este postarea transmisă de Ciolacu pe contul său de Facebook, la care a atașat postării și o poză cu programul său de la acea dată. La scurt timp a venit și reacția lui Nicolae Ciucă, tot pe pagina sa de Facebook: „Chiar dacă nu a menționat cineva ziua de 3 aprilie, este greu de crezut că domnul Ciolacu își amintește ceva din acea perioadă dacă a uitat ce a discutat săptămâna trecută!”.

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene“

Luptele dintre cei doi parteneri de guvernare au continuat și miercuri, 25 septembrie, când europarlamentarul liberal Sigfried Mureșan l-a criticat pe prim-ministrul Marcel Ciolacu de faptul că a blocat absorbția fondurilor europene: „Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene. Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 – 2027.

Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva.

Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro“, este mesajul transmis de europarlamentar pe Facebook.

Această critică vine după ce Consiliului Fiscal a subliniat că România nu a atras aproape nici un euro din fondurile de coeziune și structurale în valoare de peste 30 de miliarde de euro care i-au fost alocate.

La scurt timp după mesajul postat de Sigfried Mureșan a apărut și o reacție a PSD prin ministrului Fondurilor Europene, Adrian Câciu: „Pentru că există o serie de interpretări sau distorsionări ale realității făcute în cheie electorală, cred că este binevenită o prezentare corectă a trecutului și prezentului în legătură cu absorbția de fonduri europene. Guvernul Ciolacu a deblocat absorbția de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”,a precizat Câciu.

Se ia în calcul varianta depunerii unei moțiuni de cenzură

Analistul politic Vasile Popeangă, fost parlamentar, a spus că, din informațiile pe care le are, se ia în calcul depunerea unei moțiuni de cenzură de către liberali, care sunt interesați să refacă alianța cu USR: „Am văzut o serie de scenarii. Este o presiune foarte mare pe conducerea PNL, mai ales din partea celor din teritoriu, să rupă actuala coaliție, și să introducă o moțiune de cenzură i să pună un guvern care să se ocupe de alegeri. Disputa aceasta care este mai demult s-a ascuțit acum și este posibil ca această coaliție s se rupă în perioada următoare“.