– Capitala Ardealului a servit drept scena unor pelicule celebre, precum "Pistruiatul".
– Aici are loc si cel mai important eveniment cinematografic din Romania, Festivalul International de Film Transilvania
Cu toate ca nu are propriile platouri de filmare, Clujul a promovat dintotdeauna productiile cinematografice autohtone si nu numai. Capitala Ardealului se transforma o data pe an intr-un important centru al cinematografiei mondiale. Organizatorii mizeaza pe talentul tinerilor si setea de proiectii a publicului. Pana aici insa, drumul a fost spinos si anevoios. Putine filme s-au turnat la Cluj cu toate ca orasul a dat cinematografiei romanesti actori care au facut istorie. Ana Szeles, Ligia Moga, Florin Piersic sau Dorel Visan sunt doar cateva din numele mari care vor face legenda peste secole. Pe langa actori celebrii, orasul de pe Somes a fost si locul in care s-au filmat cadre esentiale ale unor filme care au marcat istoria cinematografiei romanesti.
Ungurii au spart gheata
Primele proiectii oficiale la Cluj au fost facute in 1899, iar primele cinematografe au fost construite in anii 1906-1907, dupa introducerea curentului electric (1905), deoarece inainte nu puteau functiona cu statut permanent. Prima cladire de mari dimensiuni destinata inclusiv spectacolelor cinematografice a fost Palatul Urania, finalizat in anul 1910 . Pana atunci insa, orasul a fost locul mai multor productii cinematografice.
Dupa 1900, au aparut in Transilvania mai multe case de productie cinematografica, mai ales la Cluj, cum ar fi Proja, Corvin sau Transylvania, unde a desfasurat o bogata activitate regizorul, producatorul, scenaristul si actorul Jeno Janovics (nascut la Ungvar, in 1872, si decedat la Cluj, in 28 februarie 1946, un pionier – deopotriva – al cinematografului din Ungaria si Romania). Janovics a contribuit, intr-un fel sau altul, la realizarea, in Cluj, a peste 60 de lungmetraje de fictiune, dintre care 32 au fost regizate chiar de el.
Unul dintre titlurile filmografiei lui, "Manzul sarg" (Janovics este scenarist si coproducator, iar regia este semnata de Felix Vanhyl, 1913), reprezinta filmul de reper al cinematografiei transilvane. Productia este prezentata in premiera absoluta la Paris in decembrie 1913, apoi la Budapesta (17 ianuarie 1914), la Cluj (28 ianuarie 1914) si la Bucuresti (7 martie 1914), unde a circulat cu titlul "Secretul orbului" si a avut drept slogan publicitar urmatorul text: "Martiriul unui roman in Ardeal". Filmul s-a pierdut, cum s-au pierdut cam toate filmele acelor ani.
Din aceeasi perioada dateaza si filmul "Fata regelui dolarilor" – comedie turnata la Cluj in vara anului 1913, cu Lili Poor in distributie, cu Janovics co-regizor alaturi de Robert Montgobert. In 7 mai 1915, era prezentat in premiera la Cluj – dupa premiera budapestana – filmul "Bank Ban", de Michael Curtiz, autorul memorabilului Casablanca (1943), pentru care a obtinut premiul Oscar. Filmul il avea pe Laszlo Bako in rolul titular, pe Jeno Janovics drept producator si scenarist (productia este o adaptare a unei drame de Jozsef Katona).
Gavroche-ul romanesc filmat la Cluj
Unul din filmele "turnate" la Cluj, ramas in istoria cinematografiei romanesti, este celebru "Pistruiatu". "Gavroche-ul" romanesc s-a turnat in mare parte la Cluj si Oradea. Singurul lucru neschimbat de atunci este cursul Canalului Morii si denumirea strazii: Ciocarliei.
Copiii si tinerii anilor ‘70 isi amintesc salutul vremii. "Salut, Calu" sunt cele doua cuvinte care l-au trimis pe Pistruiat in eternitate. Conceput initial ca serial de televiziune, cu 10 episoade a cate 30 de minute, si apoi transformat in lungmetraj, "Pistruiatul" a fost filmat in mare parte la Cluj si Oradea. La vremea aceea, "Pistruiatul" si seria "Brigada Diverse" au fost succese de rasunet.
O drama si o come-die care scoteau, pentru cateva clipe, cetateanul comunist din cenusiul rutinei zilnice. Ingredientele erau simple: cei mai buni actori de comedie, rasturnari de situatie si intriga politista specifica umorului burlesc din filmele cu Louis de Funes.
Clujul in film
Mare parte a povestii a fost filmata pe strada Ciocarliei numarul 2 din cartierul clujean Marasti. Acolo era casa micului Gavroche, in apropiere de fabrica de caramida a carui "proprietar" devine in schimbul a 17 bile de joc. Razboiul isi avea pretul lui. La fel ca celebra "Epoca de aur" mai tarziu. In anii 80 locuitorii zonei au fost expropriati iar pe acele locuri au inceput sa se ridice semet blocurile clasei muncitoare. sasii, secuii, hostezenii care prin cultivarea gradinilor din zona erau principalii furnizori de legume si fructe din pietele orasului, vor fi stramutati in "cutiile locative" ale proaspetelor cartiere comuniste.
"Am fost obligati acum 23 de ani sa ne mutam pentru ca vroiau sa faca blocuri pe strada. Casa noastra valora 150.000 de lei. Ceausescu ne-a dat in schimb 20, iar noi apartamentul l-am luat cu 100 de mii." ne-a declarat una din familii, care acum locuieste la capatul cartierului Manastur, lipsita de gradina, cismeaua de apa sau florile din curtea casei. In ultimii ani strada a suportat transfomari radicale, care au schimbat-o radical. Clujenii au in fata o alta imagine. Asfaltata, cu doua hoteluri, baruri sau firme de transport si service auto. Cu toate acestea, vechiul parau Canalul Morii e la fel de ingust si murdar.
Studentia de alta data
O alta productie romaneasca filmata la Cluj este "Gaudeamus igitur", un film alb-negru din 1964 cu un grup de cinci absolventi de liceu se pregatesc sa dea examenele de admitere la facultate. Rezultatele vor fi pe masura eforturilor depuse la invatatura. Un film cu Ligia Moga, Ana Szeres, stefan Iordache. Din peisaj nu lipseste spitalul de pe strada Clinicilor unde tinerii studenti isi duc veacul pe bancile scolii.
Productia nu a trecut neobservata de ochiul criticilor. A obtinut Premiul I la Festivalul international al filmului pentru copii si tineret de la Gotwaldow – 1965 si Marele premiu "Delfinul de aur" la Festivalul international al filmului educativ pentru tineret de la Teheran – 1965.
Istoria continua cu TIFF
Infiintat in 2002, Festivalul International de Film Transilvania a devenit aproape instantaneu cel mai important eveniment cinematografic din Romania. Pe parcursul primelor sase editii, printre personalitatile de marca ale cinematografiei mondiale distinse cu premiul TIFF pentru intreaga cariera s-au numarat Julie Delpy, Michael Radford, Annie Girardot, Udo Kier, Vanessa Redgrave, Franco Nero sau Nicolas Roeg.
