Perioada cuprinsa intre iunie 2004 si iunie 2005 ar putea fi numita „Anul Boc”. Emil Boc (PD) a reusit in acest interval de timp sa devina, dintr-un parlamentar al unui mic partid de Opozitie, unul dintre cei mai importanti politicieni din Romania.
Exact acum un an, el a castigat functia de primar al municipiului Cluj-Napoca. Democratul l-a invins in doua tururi pe marele favorit, fostul vicepremier PSD Ioan Rus, care, dupa primul tur de scrutin, parea atat de sigur de victorie incat a renuntat la postul sau din Guvern.
Luna aceasta, Emil Boc ar urma sa preia conducerea Partidului Democrat, pe care il conduce sub titulatura de presedinte interimar de la retragerea lui Traian Basescu de la sefia formatiunii politice care l-a propulsat in functia de presedinte al Romaniei.
Numai ca in anul care a marcat ascensiunea lui Boc, Partidul Democrat s-a schimbat radical. Nu este vorba doar de virajul ideologic pe cale de a se infaptui sub conducerea lui Boc, de la doctrina social-democrata la cea populara. Daca in iunie 2004, PD era un partid in plina dezintegrare, din care sute de primari plecau spre PSD, si care era vioara a doua in Alianta „D.A.”, o formatiune de Opozitie care nu parea sa aiba mari sanse de reusita la alegerile generale, acum Partidul Democrat este in plina ascensiune.
Sondajele de opinie crediteaza aceasta formatiune cu cel mai mare procentaj din intentiile de vot ale alegatorilor, pe motiv ca liderii democrati sunt perceputi de opinia publica drept „toti oamenii Presedintelui”. In plus, PD a castigat cele mai importante pozitii din administratia publica, respectiv Primaria generala a Capitalei si o serie de posturi de primar de capitale de judet care ii asigura preponderenta in vestul tarii. Asa ar fi administratiile locale din Cluj-Napoca, Alba Iulia, Brasov, Bistrita, Oradea, Arad ori Zalau.
In plus, exista si o schimbare de perceptie la nivelul omului simplu. Daca Traian Basescu era poreclit „marinarul” datorita trecutului sau de comandant de nava, secundul si succesorul sau, Emil Boc, este poreclit „aviatorul” din cauza drumurilor dese dintre Cluj-Napoca, unde conduce Primaria, si Bucuresti, unde este deopotriva presedintele PD, co-presedintele Aliantei „D.A.” si lider al coalitiei de guvernare.
Boc si-a prezentat raportul de activitate la finalul primului an ca primar. El considera ca si-a respectat circa 85 la suta din promisiunile electorale aferente primului an de mandat, desi efectele concrete intarzie sa se faca simtite. Edilul crede ca cea mai importanta realizare a sa a fost faptul ca a reusit sa instaureze un climat de normalitate in Cluj-Napoca, dupa conflictele repetate dintre fostul primar PRM, Gheorghe Funar si Consiliul Local, Consiliul Judetean si Prefectura, de cealalta parte.
Pentru ca a scazut drastic numarul de procese in care primarul contesta cam toate actele emise de celelalte autoritati, precum si numarul de cauze in care autoritatile judetene contestau cam toate actele semnate de fostul edil, sectia de contencios administrativ a Tribunalului Cluj a trebuit sa fie comasata cu cea comerciala.
Actualul sef al Primariei a mai spus ca in aceasta perioada a scazut si rata somajului. Daca in ianuarie 2004, somerii reprezentau 3,9 la suta din totalul clujenilor apti de munca, acum rata somajului este de 2,2 la suta, una dintre cele mai scazute din tara. Democratul a afirmat ca a cumparat 45 de autobuze noi si 25 de troleibuze si ca a asigurat transport gratuit pentru 49.000 de pensionari. In plus, regia de transport urban calatori a introdus doua microbuze care transporta persoane cu handicap.
Tot la capitolul realizari, Boc a trecut deschiderea Primariei de cartier din Manastur, precum si introducerea numarului de telefon pentru reclamatii 984 si a sistemului de plata electronica a taxelor si impozitelor locale. El a adaugat ca municipalitatea a inceput construirea a doua blocuri de locuinte sociale cu 108 apartamente si ca a scos la licitatie construirea unor noi blocuri in alte doua locatii.
De asemenea, Primaria a inceput sa refatadizeze cladirile din centrul vechi al orasului si vrea sa se imprumute ca sa viabilizeze zona Lombului, unde ar urma sa fie ridicat un nou cartier de locuinte. In paralel, au fost relansate investitiile private in domeniul imobiliar. A mai spus ca in a doua jumatate a anului trecut a semnat autorizatii de construire pentru 36 de noi blocuri, iar pana in luna martie a parafat, de asemenea, autorizatii pentru construirea a inca 53 de blocuri private de locuinte. In total, este vorba de mai mult de 1.600 de apartamente.
Tot din acest an, elevii clujeni beneficiaza de o reducere de 50% pe transportul in comun. Boc a mai afirmat ca se afla in negocieri cu mai multe firme importante care doresc sa isi deschida afaceri in oras. Printre ele se numara Bosch, Elcoteq-Nokia, Zamperla ori Interport. El sustine ca efectele financiare ale acestor investitii se vor simti peste doi sau trei ani, cand Clujul va deveni de nerecunoscut.
Realitatea este trista
Daca privita din avion, situatia orasului pare sa fi redevenit infloritoare, de la nivelul pietonilor lucrurile stau altfel. Cluj-Napoca ramane unul dintre cele mai scumpe municipii din tara, iar preturile de pe piata imobiliara se ridica la nivelul celor din Roma sau din Bruxelles. Drumurile sunt tot proaste si pline de gropi. In timpul zilei, circulatia este infernala. Uneori, distanta dintre strada Clinicilor si Teatrul National, adica un sfert de ora de mers pe jos, este parcursa de masini in 40 de minute.
Multe din cladirile din centrul orasului par la un pas de prabusire. O serie de investitori straini au venit, au vazut preturile mari de pe piata clujeana si au plecat in alte orase. De asemenea, exista o multime de strazi cu vile ultraluxoase, dar care nici macar nu sunt asfaltate. Strada Ciresilor este una dintre ele.
Iluminatul public pare la un pas sa isi dea duhul, iar intreruperile in alimentarea cu energie electrica au devenit ceva obisnuit. In plus, o serie de institutii importante, cum ar fi Filarmonica „Transilvania”, Academia de Muzica si Liceul de Muzica sunt tot fara sedii. Constructia Spitalului de Urgenta din cartierul Manastur este tot abandonata. Timp de un an, Primaria nu a fost in stare nici macar sa asigure pietruirea celor cateva sute de metri de drum de pamant dintre marginea cartierului Gheorgheni si unul dintre cele mai importante sanctuare religioase din zona, Manastirea Surorilor Maicii Domnului, care atrage in fiecare an mii de credinciosi care vin in pelerinaj.
Potrivit lui Boc, exista o serie de explicatii, iar unele lucruri sunt pe cale de a fi remediate. El a afirmat ca in curand va incepe asfaltarea a 288 de strazi printr-un program initiat de predecesorul sau in functie, Gheorghe Funar, si in plus alte 200 de strazi vor fi refacute cu ajutorul unui imprumut luat de municipalitate.
In ultimul timp, edilul a spus ca orasul a fost vizitat de 18 ambasadori ale unor tari din Uniunea Europeana, din SUA, Canada si Japonia si acest lucru va duce la relansarea economiei locale. El a adaugat ca a comandat un studiu privind fluidizarea circulatiei la care lucreaza specialisti americani si ca, de asemenea, a inceput procedurile pentru construirea a patru noi parcari de mari dimensiuni.
In plus, in 2006 ar urma sa inceapa construirea unei centuri de ocolire a municipiului. Boc a mentionat ca din acest an ar putea incepe un program de investitii, realizat in cooperare cu Guvernul, pentru construirea unui sediu comun pentru Filarmonica, Academia de Muzica si Liceul de Muzica.
