O problemă tot mai des întâlnită în ultimii ani în rândul adolescentelor, boala numită anorexie pare să fi ignorat orice limită de vârstă şi a ajuns să afecteze şi fetiţele. Un spital din Marea Britanie se ocupă cu tratarea fetiţelor care suferă de anorexie şi una dintre cele mai tinere paciente care i-a trecut pragul avea nu mai mult de şase ani, relatează dailymail.co.uk.
Întinsă, semi-conştientă pe canapea, Megan Archer şi-a adunat ultimele puteri pe care le mai avea şi l-a privit fix pe paramedicul care încerca să îi dea o tabletă cu glucoză: „Câte calorii are?” a întrebat ea. Privindu-şi fiica de 13 ani, care pare cu mult mai tânără din cauza bolii de care suferă, Jane şi Phil Archer au fost loviţi de un val de disperare. Acele trei cuvinte rezumau transformarea fiicei lor dintr-o fetiţă sănătoasă într-o fetiţă chinuită de anorexie.
Gândul că această fetiţă a fost internată în spital pentru cinci luni după acest episod este cumplit. Ceea ce este şi mai cumplit este faptul că povestea lui Megan nu este unică. Statisticile de luna trecută din Marea Britanie au arătat faptul că peste 2.000 de copii au primit tratament pentru tulburări de alimentaţie în ultimii trei ani şi, mai mult, 98 dintre acei copii aveau vârste cuprinse între doar cinci şi şapte ani.
Rhodes Farm, din nordul Londrei, s-a deschis în 1991 şi a devenit prima clinică dedicată tratamentului pentru tulburări de alimentaţie la copii. Clinica are în grijă 32 de pacienţi sub 18 ani, iar angajaţii susţin că au avut la tratament şi o fetiţă de şase ani.
În timpul şederii ei acolo, Megan Archer a stat în cameră cu o adolescentă de 17 ani pe nume Alice Leng. Alice a fost internată la clinică ca suferind de anorexie la 16 ani, dar problemele cu imaginea corpului ei au început la vârsta fragedă de doar zece ani. Alice le-a dat jurnaliştilor o incursiune îngrijorătoare în mintea unui copil anorexic.
„Dacă te uiţi la oamenii care suferă de tulburări de alimentaţie, vei vedea că sunt perfecţionişti şi muncesc din greu, obţin în general note bune. Semnele sunt acolo. Eu am fost dintotdeauna mofturoasă la mâncare: eram paranoică în legătură cu diferite alimente combinate, nu îmi plăceau sosurile,” mărturiseşte Alice.
Un trend alarmant
Martin Davies, specialist în tulburările de alimentaţie, a afirmat: „Când am început să lucrez în domeniu, în 1986, auzeai foarte rar despre cineva care avea zece ani şi suferea de tulburări de alimentaţie. Acum nu mai sunt surprins de vârsta unora dintre cei mai tineri pacienţi pe care i-am tratat.”
Întrebat despre ce crede el că a declanşat acest trend alarmant, Davies a răspuns: „Părerea mea este că este totul despre lumea în care trăim, o societate în care cresc presiunile vieţii de zi cu zi; presiunea asupra copiilor, care trebuie să se maturizeze mai devreme, unde grupul numit familie este unul complicat, unde mesele în familie nu sunt luate întotdeauna împreună…”
Davies nu crede că obsesia societăţii cu imaginea corpului este ceea ce declanşează anorexia. Anorexia nu este boala celor slabi, ci, potrivit lui Davies, este cea mai gravă dintre toate tulburările mintale.
Anorexia ucide toate aspectele dezvoltării, nu doar creşterea. Aceasta poate avea un impact serios asupra fertilităţii, poate duce la semne timpurii ale osteoporozei şi copiii mici trebuie să piardă un număr mai mic de kilograme decât adulţii pentru a fi în pericol.
