» Tinerii arhitecti care au castigat concursul pentru extinderea si remodelarea Universitatii de Arte vor construi pe structura vechii cladiri, monument istoric, dupa modelul din nordul Europei.
» Pentru protectia zidurilor va fi folosit un material inteligent numit cor-ten, care "se vindeca" singur de actiunea coroziva a factorilor de poluare si a intemperiilor.
Va fi scrisa o noua poveste urbana, sunt de parere profesorii si cei care au ales proiectul castigator la concursul de arhitectura, care avea ca tema extinderea si remodelarea functionala a sediului Universitatii Nationale de Arte (UNA) din Bucuresti, situata pe strada General Budisteanu.
Pentru ca in competitie s-au inscris si arhitecti straini, comisia de evaluare a fost aproape sigura ca este vorba de unul dintre ei. De ce? Pentru ca abordarea pare specifica solutiilor specialistilor din tarile nordice care, la fel ca si aici (vezi foto), pun in evidenta cu multa grija vechea cladire, spatiile libere care pot juca armonios, delimitate de cele verzi, solutii transparente si o interpretare a verticalitatii structurale care sa poata aduce mai mult spatiu util.
Concursul a fost organizat de UNA, alaturi de Ordinul Arhitectilor din Romania, iar echipa castigatoare este formata din arhitectii Andrei serbescu (autorul principal), Bogdan Bradateanu, Irina Bancescu, Cristina Enuta si Adrian Untaru, reprezentanti ai SC ADN Birou de Arhitectura SRL.
"Pentru ca scoala nu dispune de fonduri, va fi necesar sa se activeze fonduri structurale – insa aici e o problema, pentru ca de obicei se cere ca termen de finalizare trei ani, adica prea putin – sau se va cere un sprijin de la buget, respectiv alocarea sumei din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii", ne-a explicat profesorul Catalin Balescu, cancelarul Universitatii.
Atelierele de creatie trebuie mutate
Pe de alta parte, scoala se mai confrunta cu o problema, de ordin social de data aceasta. In casa Robescu, imobil de patrimoniu situat in curtea universitatii, care la randul sau va intra intr-un program de restaurare, sunt circa 20 de ateliere de creatie, unde lucrau artisti de renume, unii dintre ei fiind profesori in aceasta scoala. Conditiile erau insa dificile: cladirea nu beneficiza de caldura centralizata, instalatiile sanitare sunt invechite si defecte…
Artistii au fost anuntati din timp ca trebuie sa-si gaseasca alt spatiu de creatie, unii dintre ei reusind sa se mute. Situatia majoritatii atelierelor din Bucuresti este dezastruoasa, Uniunea pierzandu-si ea insasi sediul in urma unui proces de revendicare. Asa incat UAP nu ii poate ajuta.
Natura, aliatul unei constructii
La prima vedere, macheta proiectului dezvaluie un melanj armonios intre zid si tabla, intre spatii libere si oazele de verdeata, fara ca cele cinci niveluri (vorbind aici de la subsol si pana la mansarda bibliotecii, de la etajul al treilea, unde este sala de lectura) sa agreseze vizual spatiul deja dat. Inaltimile se integreaza in peisajul urban, intrand in armonie cu majestuoasa Catedrala Sf. Iosif, de pilda.
Solutia propusa de arhitecti devine surprinzatoare prin abordarea unui material inedit, cel putin pentru zona veche a Capitalei. Este vorba despre "cor-ten", un material ecologic de tip otel, cu un aspect natural, in culori calde, de o rezistenta deosebita la coroziunea atmosferica, utilizat in arhitectura, sculptura, constructii industriale etc.
Nefiind protejat, in caz de expunere la aer, i se dezvolta pe suprafata un strat de oxid, din care rezulta o patina purpuriu-cafenie, fin granulata, ea insasi luand rolul de strat protector, care se formeaza treptat, in trei-patru ani. Aspectul poate varia in acest interval de timp, in functie de conditiile de umezeala, dar se va stabiliza dupa cativa ani. Daca patina este distrusa, metalul oxideaza din nou. Una din calitati este aceea ca nu are nevoie de nici o intretinere, iar materialul nu se degradeaza prin coroziune. Practic, e un material inteligent care invata singur sa se protejeze.
Noua constructie este legata de structura vegetala existenta, respectandu-i volumetria si ramanand sensibila la cresterile viitoare ale copacilor.
Spatiul interior este la fel de important ca cel exterior, pe alocuri fiind chiar inversat raportul intre cele doua. Eforturile se concentreaza nu doar asupra constructiei unei cladiri, ci si pe condensarea/densificarea volumului de aer, pe identificarea lui ca element coagulant. Calitatea intregului este data de fragmentul cel mai neinsemnat.
In argumentul echipei se precizeaza: "Orientarea este ocrotita aici de celelalte simturi. Arhitectura se masoara cu pasul, auzul, mirosul, pipaitul, gustul, intuitia. Pictura secolului XX se desprinde de perspectiva. Ploaia trebuie sa ude pietrisul, vantul sa scuture frunzele, florile sa isi risipeasca balsamul, urechea sa auda darele grafitului si incovoierea panzei sub pensula".
Corpurile cladirii vor fi legate prin pasaje subterane
Ca exemplu de interventie, oferim cateva detalii din planul pentru demisol. Aici se adauga un nivel subteran care va lega principalele corpuri, dar si prin intermediul curtii.
Largirea unor spatii, precum si marirea inaltimii vor duce la obtinerea unor suprafete generoase. Scara monumentala de la intrare va fi repusa in locul initial si i se adauga un lift, iar podul va fi amenajat pentru sala senatului UNA.
Pentru o iluminare mai buna si pentru a creste legatura vizuala cu strada, ferestrele vor fi marite, iar calcanele primesc goluri. Va fi demolat actualul corp nr. 5, iar pe conturul lui, la subsol, se va realiza un spatiu multifunctional. Pe zona eliberata se va amenaja un alt spatiu flexibil pentru expunere in aer liber, pavilioane temporare, spatii verzi, etc. Functiunile publice la parterul perforat si la subsol, precum si porozitatea limitei catre strada permit o deschidere publica complexa a spatiilor exterioare si interioare, mentinand simultan intimitatea si linistea specifice interiorului insulei urbane.
Spatiul multifunctional este incadrat de gradini englezesti. Totodata este gandita o strapungere (acces pietonal public) dinspre strada Banului spre incinta UNA si spre strada Gen. Berthelot.
Istoric
» Casele au fost ridicate pe o parcela situata pe latura de sud a strazii Banului, intre strazile Manea Brutarul si Fantanitei. In secolul al XVIII-lea au apartinut familiei Ghica-Rallet. Inainte de 1847, documentele atesta ca proprietarul parcelei a fost banul Costache Ghica, dar singurele limite stiute ale proprietatii erau latura de nord, limitata de strada Banului, si de est, proprietatea intinzandu-se pana la Podul Mogosoaia. Banul Ghica ridica aici o serie de constructii. Pana la 1896 se schimba numele proprietarilor, figurand aici Alexandru Scarlat Ghica si Jean Rallet. Intre 1901 si 1902 imobilul este cumparat de A. F. Robescu, fost profesor de matematica al Liceului Matei Basarab. Familia Robescu nu a locuit niciodata aici.
Imobilul din strada Fantanii nr. 6 este achizitionat special pentru scoala profesionala de fete nr. 1. In cel din strada Banului nr.7/ Budisteanu nr. 19 va locui Alex. Ghica pana la 1918, aflat sub proprietatea lui Robescu, desi figura drept proprietar uzufructar dupa ce donase imobilul Ministerului Cultelor si Instructiei Publice, cu precizarea clara: "A purta in veci numele meu". Ministerul, in calitate de proprietar, ridica noi cladiri necesare functionarii scolii, dar nu se atinge de casa lui Alex. Ghica. In 1948 imobilul este nationalizat, iar scoala profesionala A.F. Robescu este desfiintata prin reforma invatamantului. In acelasi an se transforma in proprietate de stat si imobilul din strada Budisteanu nr. 19, care devine sediul Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu". In "Casa Ghica" se vor infiinta Liceul de Arte Plastice "N. Tonitza" si ateliere pentru membrii Uniunii Artistilor Plastici.
