Validarea conducerii ASF s-a realizat prin exprimarea de către parlamentari a unui vot cu buletine, parlamentarii aprobând toate propunerile de candidaţi avizate în comisiile sesizate pe fond. Astfel, pentru funcţia de preşedinte al ASF, Comisiile pentru buget-finanţe şi cele economice ale Parlamentului l-au avizat favorabil, luni, pe Dan Radu Ruşanu.
Acesta a fost validat de plenul reunit al Parlamentului cu 364 voturi pentru şi şase voturi împotrivă. Pentru funcţia de prim-vicepreşedinte a fost validat, cu 365 voturi pentru şi cinci voturi împotrivă, Daniel Dăianu.
De asemenea, pentru funcţiile de vicepreşedinţi au fost avizaţi favorabil Mircea Ursache (363 voturi pentru şi şapte voturi împotrivă), Tudor Daniel George (365 de voturi pentru şi cinci împotrivă) şi Ion Giurescu (365 de voturi pentru şi cinci împotrivă). Ca membri ai conducerii ASF au fost validaţi, în plenul reunit, Marian Sârbu (365 de voturi pentru şi cinci împotrivă), Biro Albin (347 de voturi pentru şi 23 de voturi împotrivă), Marian Mârzac şi Corneliu Moldoveanu, ambii validaţi în funcţie cu 365 de voturi pentru şi cinci voturi împotrivă. Tot ca membri au fost validaţi Gheorghe Marcu (365 voturi pentru şi cinci împotrivă) şi Dorina Teodora Mihăilescu (364 voturi pentru şi şase voturi împotrivă). Mandatul acestora va avea o durată de cinci ani, începând cu data de 18 iunie.
Ce va face ASF?
Autoritatea de Supraveghere Financiară se înfiinţează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanţată. Aceasta îşi va exercita atribuţiile prin preluarea tuturor funcţiilor şi atribuţiilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), autorităţi care se vor desfiinţa. În domeniul asigurărilor prioritară va fi restaurarea încrederii consumatorilor în piaţa asigurărilor, iar în acest sens aşteptările se îndreaptă în principal către acţiuni concrete şi coerente şi către o mai mare transparenţă privind activitatea autorităţii, în sine. Pe segmentul pensiilor private, cuvântul de ordine s-ar îndrepta mai degrabă către creşterea şi consolidarea segmentului facultativ al economisirii pentru pensie, un domeniu care este departe de a-şi fi atins potenţialul şi a cărui subdezvoltare îşi va face simţite efectele negative în plan social. Un plan concret, convingător şi adaptat condiţiilor actuale ale României nu poate rezulta decât în urma unei colaborări deschise şi susţinute cu piaţa de specialitate.
De aici, un posibil punct secund pe agenda priorităţilor ar fi îmbunătăţirea comunicării cu operatorii din piaţă… un obiectiv deloc prea îndepărtat pentru o autoritate care a dovedit şi în trecut, în repetate rânduri, că poate face acest lucru.
