Într-un mic birou din Bucureşti, şapte români coordonaţi de arhitectul Dorin Ştefan au realizat proiectul celui de-al doilea turn ca înălţime din Taiwan, care va avea 350 metri.
Proiectul românesc, realizat în doar două luni de muncă, a fost preferat de autorităţile taiwaneze în ciuda concurenţei aprige: 237 de proiecte ale unor arhitecţi din 25 de ţări, printre care şi celebrul birou de arhitectura „Cook Robotham Architectural” din Marea Britanie.
Recordurile „Taiwan Tower”
Conceptul arhitectural pentru a doua cea mai înaltă clădire din Taiwan şi cea mai înaltă clădire din Taichung (al treilea oraş ca mărime din această ţară) a fost caracterizat de juriul concursului drept unul „modern şi graţios”.
„Nu e un turn de birouri, ci e un turn, semnal, cu funcţiune de turism, gen Tour Eiffel. În clădire se vor afla un muzeu al oraşului, un restaurant belvedere, nişte birouri de administraţie. Conceptul se bazează pe nişte lifturi uriaşe care au forma unor zeppeline ce urcă până la 300 de metri. Fiecare zeppelin poartă câte 50 de persoane. Sigur că în acest turn va fi foarte multă tehnologie, pentru că se bazează pe energie neconvenţională: foarte multe baterii solare, celule fotovoltaice, apa de ploaie care este convertită. Fiind un semnal pentru un oraş în expansiune, el trebuie să reprezinte tot ce este la zi în energie şi tehnologie”, spune Dorin Ştefan.
Inspiraţia creatoare a venit după şedinţe zilnice de brainstorming în care a fost angrenată echipa de arhitecţi români: „Studiindu-le cultura şi tradiţia, am aflat ca opt este numărul lor norocos. Aşa am decis că vor fi opt ascensoare. De asemenea, am aflat că în cultura lor există «money tree», un copac-simbol, aducător de noroc şi prosperitate, cu multe tulpiniţe împletite, asemănător cu un bonsai, care are cinci ramuri cu cinci frunze în vârf ce reprezintă cele cinci elemente: metal, apă, lemn, foc şi pământ.
Imaginea turnului nostru, cu cele opt zeppeline sus, seamănă cu acest copac”. Deşi clădirea va fi realizată după conceptul arhitecţilor români, încă nu se ştie cine va face proiectarea propriu-zisă a turnului. „Pentru a doua etapă e mult mai multă muncă. Va trebui o echipă de 50 de oameni care să lucreze încontinuu la acest proiect timp de un an”, spune Dorin Ştefan.
Cine este Dorin Ştefan
Câştigătorul proiectului Taiwan Tower este vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din România şi membru al Comisiei de urbanism a Primăriei Capitalei. Arhitectul a participat de-a lungul vremii la numeroase concursuri internaţionale de anvergură: proiectul Operei din Sofia (1974), cel al Bibliotecii Naţionale din Teheran şi cel al Halelor din Paris (1979). Dorin Ştefan a propus şi o variantă constructivă pentru Teatrul Naţional al Japoniei (1986), iar în 1992 a concurat pentru proiectarea Casei Austria la New York.
Cât de sus se poate construi în Bucureşti
În România, Dorin Ştefan a proiectat Opera Center şi Euro Towers, ambele din Bucureşti. Estimările arhitectului în ceea ce priveşte viitorul clădirilor înalte de la noi nu sunt optimiste: „Un imobil de 30 de etaje nu-l văd mai repede de 10 ani. Doar în contextul în care revine un interes deosebit pentru România şi Bucureşti şi se va ajunge la preţuri ale terenului de 5.000-6.000 euro/mp.
Altfel clădirile foarte înalte nu sunt rentabile”. Arhitectul crede că următorul pariu pe clădiri înalte se va pune pe cursul Dâmboviţei: „Anul trecut am prezentat la Londra o zonă care ar putea să constituie downtown-ul Bucureştiului şi care se întinde în lungul Dâmboviţei, între Esplanada de pe Bulevardul Unirii şi staţia de metrou Timpuri Noi, pentru că în acea zonă sunt foarte multe clădiri industriale părăsite, aparţinând fostelor întreprinderi producătorare de pielărie şi încălţăminte”.
Proiecte de viitor
Pentru Dorin Ştefan întotdeauna “clădirea de suflet e cea care vine”, aşa că acum încearcă să găsească finanţare pentru realizarea unui “pavilion Brâncuşi” în Bucureşti: “E vorba de un cub de sticlă cu latura de 20 metri, în interiorul căruia este un ovoid înalt tot de 20 metri, iar în interiorul acestui ovoid este holograma 3D a păsării măiestre a lui Brâncuşi. O bună bucată din cub e amplasată sub nivelul solului şi intrarea nu s-ar face decât pe sub pământ. Asta e o idee care i-a aparţinut lui Brâncuşi. Prin anii ’30, undeva în India, Brâncuşi vroia să facă un templu de reculegere, pe care nu l-a mai făcut, în care urma să se pătrundă printr-o intrare subterană”.
Arhitectul s-a gândit la două posibile amplasamente pentru cubul său de sticlă:”În piaţa Victoriei în faţa fostei Vox Maris, sau în scuarul de la Universitate dintre Ministerul Agriculturii şi Spitalul Colţea”. Realizarea cubului dedicat lui Brâncuşi ar necesita între 5 şi 10 milioane de euro.
Componenţa echipei care a proiectat Taiwan Tower
Dorin Ştefan (DSBA Dorin Stefan Birou Arhitectură: Adrian Arendt, Bogdan Radu Chipara, Corina Fodor, Anda Ştefan), Mihai Bogdan Ccăciun (SUA)
Claudiu Bârsan-Pipu, Oana Maria Niţuică (upgrade.studio)
