Accesul la servicii medicale de bună calitate şi la tratamentele de ultimă generaţie prelungește viaţa pacienţilor, dar sunt multe afecţiuni care pot fi doar tratate, nu şi vindecate. Tocmai de aceea este importantă prevenţia – cu cât întârziem sau chiar evităm îmbolnăvirea, cu atât avem o calitate a vieţii mai bună.
Prof. dr. Florin Mitu, medic primar cardiolog, explică, într-un interviu pentru „România liberă“, care sunt cele mai bune metode de prevenire a bolilor cardiovasculare, principala cauză de deces din țara noastră.
Care sunt cele mai importante măsuri de prevenire a bolilor cardiovasculare pe care oamenii le pot lua pentru a se bucura de ani activi de viaţă în plus?
Dr. Mitu: Stilul de viaţă joacă un rol esenţial în prevenţia bolilor de inimă. Renunţarea la fumat, mişcarea uşoară practicată zilnic şi o alimentaţie corespunzătoare sunt cele mai importante măsuri de prevenire a bolilor cardiovasculare. Omul modern mănâncă mult mai mult decât mâncau strămoşii săi, iar sedentarismul a devenit, pentru mulţi, un stil de viaţă. Cu aceste lucruri trebuie să ne luptăm, cu atât mai mult cu cât totul ţine de autodisciplină. Organismul fiecăruia dintre noi are nevoie de toate grupele de nutrienţi: carbohidrați, proteine şi grăsimi. Statisticile arată însă că oamenii au tendinţa de a consuma în special alimente bogate în grăsimi rele (saturate şi trans), în timp ce grăsimile bune (nesaturate şi esenţiale de tipul Omega 3 şi Omega 6) cu greu se regăsesc în meniu. Asta în condiţiile în care grăsimile saturate şi trans, consumate în exces, reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru colesterolul mărit şi, implicit, pentru bolile de inimă. Uleiurile vegetale naturale (de in, de floarea-soarelui, de rapiţă), margarinele de generaţie nouă, care sunt preparate din uleiuri vegetale, maionezele (obţinute de asemenea din uleiuri), fructele oleaginoase (nucile, alunele, migdalele), preparatele din pește oceanic (din macrou sau din somon) sunt alimente care conţin grăsimi nesaturate şi esenţiale şi care ar trebui să se regăsească în meniul curent.
În ce măsură pot lupta oamenii cu factorii de risc ereditari în cazul bolilor cardiovasculare?
Dr. Mitu: Prea puţin putem lupta cu factorii de risc ereditari. Tocmai de aceea este foarte important stilul de viaţă. Hipertensiunea arterială, colesterolul, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul, sedentarismul sunt factori de risc importanţi care pe termen lung afectează sănătatea inimii. Aceşti factori pot fi ţinuţi însă sub control dacă avem un stil de viaţă activ (dacă facem mişcare zilnic) şi dacă mâncăm echilibrat (deopotrivă proteine, glucide şi grăsimi). De asemenea, atenţie mare la fumat, care este unul dintre factorii de risc importanți pentru bolile de inimă.
În prezent, în România, medicii reuşesc să se ocupe de prevenţia bolilor cardiovasculare sau au deja prea mulţi pacienţi pe care trebuie să îi trateze?
Dr. Mitu: Există o subfinanţare a sistemului sanitar, iar acest lucru afectează, fireşte, sănătatea populaţiei. În plus, la noi, la români, există mentalitatea că mergem la medic atunci când suntem bolnavi. Prea puţini sunt aceia care se preocupă de prevenţie. Inclusiv banii din buget ar trebui dirijaţi mai mult spre prevenţia primară decât spre tratarea bolii. Asta ar avea un impact direct asupra stării de sănătate a populaţiei şi, implicit, ar fi mai eficient din punct de vedere financiar. Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii desfăşoară programe de prevenţie a bolilor cardiovasculare, însă întreaga societate românească mai are mult de lucru în această direcţie.
Cum apreciaţi că a evoluat în ultimii ani atitudinea românilor faţă de prevenţia bolilor cardiovasculare, în condiţiile în care au fost realizate mai multe campanii de informare?
Dr. Mitu: Oamenii sunt mult mai bine informaţi decât erau cu ani în urmă. Drept urmare, unii dintre ei sunt mai atenţi la stilul de viaţă, însă, având în vedere numărul mare de îmbolnăviri, este clar că mulţi fie nu ştiu care sunt recomandările, fie aleg să le ignore. Din comoditate, din inconştienţă, din convingerea că „mie nu mi se poate întâmpla”, mulţi au un stil de viaţă dezorganizat şi dezordonat, iar consecinţele se văd.
Care sunt cifrele ce ar trebui să îi sperie cel mai tare pe români cu privire la bolile cardiovasculare?
Dr. Mitu: La fiecare 9 minute, un român este diagnosticat cu sindrom coronarian acut, principala cauză de mortalitate cardiovasculară din ţară, iar la fiecare 30 de minute o persoană face infarct miocardic. Acestea sunt lucruri care ar trebui să ne dea serios de gândit. Chiar dacă în faze incipiente simptomele sunt slabe, sau chiar lipsesc cu desăvârşire, este important să avem un stil de viaţă echilibrat şi să ne facem anual analizele. De exemplu, valorile crescute ale colesterolului pot fi depistate cu uşurinţă printr-un banal test de sânge. Însă este obligatoriu să mergem să facem acest test dacă vrem să ştim cât de predispuşi suntem la boli cardiovasculare.
