Analize publicate in presa chineza in aceste zile, in care s-au sarbatorit 79 de ani de la infiintarea Armatei Populare de Eliberare, vorbesc despre aspectul militar al programului spatial al Chinei. Si aceasta nu este tot: retorica responsabililor chinezi ai Apararii a capatat un ton mai dur, iar cheltuielile militare ale Beijingului au crescut constant in ultimii ani.
Un grup de experti de la Universitatea de Aparare Nationala a Chinei a publicat in „Cotidianul Poporului” un articol potrivit caruia Armata chineza ar trebui sa ia in considerare spatiul cosmic ca un domeniu de interes national. „Armata noastra nu trebuie sa serveasca doar la apararea suveranitatii nationale si a integritatii teritoriale, ci si la apararea traseelor maritime (…) si a securitatii spatiului”, se arata in articolul citat de AFP, aparut a doua zi dupa ce China a sarbatorit 79 de ani de la infiintarea de catre comunisti a Armatei Populare de Eliberare.
Aceasta nu este prima „abatere” de la discursul oficial de la Beijing, care sustine „utilizarea spatiului (cosmic) in scopuri pasnice”, constata AFP. In urma cu o luna, intr-un articol aparut in revista Scolii Centrale a Partidului Comunist Chinez, se spunea: „Trebuie sa ne intensificam eforturile de coordonare a spatiului nostru terestru, maritim, aerian si spatial”.
China a lansat prima misiune spatiala cu echipaj uman in 2003, punand capat „exclusivitatii” americane si rusesti. In 2005, doi astronauti chinezi au efectuat un zbor pe orbita. O a treia misiune de acest gen ar putea avea loc in 2008, iar in 2010 Beijingul spera sa lanseze o sonda spatiala fara echipaj uman spre Luna si sa isi construiasca propria statie spatiala.
Ambitiile spatiale ale Chinei, mai ales combinate cu cele militare, provoaca ingrijorare la Washington.
Lupta pentru pace cu armament de ultima ora
China va fi o forta in favoarea pacii mondiale, dar trebuie sa isi doteze militarii cu armament de ultima ora si sa se asigure ca Taiwanul nu se va desprinde de tara-mama, a declarat recent ministrul Apararii de la Beijing, Cao Ganchuan, citat de China News Agency, receptionata de AFP. Modernizarea ramane prioritatea Armatei chineze, a subliniat ministrul.
Cao Ganchuan a evocat „destinul istoric al Armatei chineze in noul secol si in noua era”, facand un apel la „o revolutie in stil chinezesc” in abordarea problemelor militare.
„Trebuie sa intensificam modernizarea armatei noastre si sa ne asiguram ca in orice situatie, oricat de complicata, militarii nostri sunt capabili sa infrunte eficient crizele, sa limiteze conflictele si sa asigure pacea”, a mai spus Cao, la o intalnire de la Beijing consacrata aniversarii Armatei comuniste.
Cheltuielile militare ale Chinei au crescut constant in ultimii 15 ani, cu procentaje de doua cifre. In martie anul acesta, Parlamentul chinez a aprobat o noua crestere, de 14,7 la suta, a bugetului militar. Oficial, anul acesta, cheltuielile militare ale Chinei se ridica la 35 de miliarde de dolari, expertii americani estimand ca valoarea reala ar fi de doua pana la trei ori mai mare decat cea anuntata.
O mare parte a acestui buget ar fi alocata preluarii Taiwanului prin forta, in pofida declaratiilor oficiale privind „reunificarea pasnica”, sustin analistii. De altfel, 800 de rachete balistice chinezesti sunt deja orientate spre Taiwan.
O alta parte importanta a bugetului militar este cheltuita pentru echiparea, hranirea si incartiruirea celor 2,3 milioane de militari, care constituie cea mai mare armata activa a lumii.
