Pentagonul a publicat raportul anual de evaluare a puterii militare a Chinei, cuprinzând şi puncte de vedere asupra strategiei frontaliere chineze şi a relaţiilor cu Beijingul.
Pentagonul alcătuieşte anual acest tip de raport asupra armatei chineze, destinat Congresului american, iar cel dat publicităţii acum critică China în ce priveşte interferenţa, alterarea faptelor şi speculaţii fără fundamentare. Documentul relevă că există multe incertitudini privind calea pe care o va adopta Beijingul în viitor, în special modul în care va utiliza puterea militară. Un subiect analizat este situaţia din Strâmtoarea Formosa, precizându-se că marele stat asiatic şi-a mărit avansul militar asupra Taiwanului în pofida „încălzirii” politice între cele două părţi şi îşi dezvoltă capacitatea de luptă în Asia, până în insula americană Guam, din Pacific.
Raportul priveşte anul 2009, înaintea anunţării de către SUA, în ianuarie, a vânzării către Taiwan a rachetelor antirachetă Patriot, a navelor antimine submarine şi a elicopterelor Black Hawk, în valoare de 6,4 miliarde de dolari. Taiwanul este, în fapt, independent după venirea comuniştilor la putere la Beijing, în 1949, dar China consideră insula ca parte a sa şi a repetat mereu intenţia de a o reintegra ţării-mamă, chiar dacă ar trebui să folosească forţa. Or, raportul subliniază că China intenţionează să instaleze rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea atinge port-avioanele americane aflate în Pacific şi lucrează la fabricarea unor astfel de rachete mult mai precise decât cele pe care le deţine în prezent.
Experţii precizează că, în trecut, raza de acţiune a armatei chineze se limita, în est, la insula japoneză Okinawa, coborând spre sudul Mării Chinei, dar analiza dezvoltării arsenalului chinez sugerează că Beijingul se interesează deja de obiective aflate dincolo de Taiwan. Doctrina tradiţională este depăşită, Pentagonul dând asigurări că în prezent statul major chinez doreşte să poată atinge teritoriul american al Insulei Guam, în Pacific, sau chiar Honshu, cea mai mare insulă din arhipelagul nipon, ori Filipinele.
Din 2007, China a prezentat anual Naţiunilor Unite un raport privind cheltuielile sale militare. În martie, China anunţa că va creşte bugetul militar pentru a atinge 77,8 miliarde dolari, dar, potrivit Pentagonului, cheltuielile militare chineze au depăşit 15o miliarde dolari în 2009, ţinând cont de unele cheltuieli ce nu figurează în bugetul oficial.
După publicarea raportului, autorităţile taiwaneze au anunţat că urmăresc cu atenţie dezvoltarea armatei chineze, întrucât „China nu a abandonat ideea utilizării forţei contra Taiwanului”, şi au exprimat speranţa că „SUA vor continua să furnizeze Taiwanului arme defensive, în special avioane de vânătoare F-16 CD (o versiune nouă), submarine şi alte echipamente”.
La Tokyo, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării asigura că Japonia „va continua să urmărească cu atenţie dezvoltarea militară a Chinei, pentru că are impact important asupra securităţii în regiune, în special a Japoniei şi a comunităţii internaţionale”.
Raportul arată că Washing-tonul doreşte aprofundarea schimburilor militare cu China şi că se recunoaşte contribuţia armatei chineze la operaţiuni de menţinere a păcii, umanitare şi anti-pirataj. Concluziile esenţiale sunt că programul de modernizare a armatei chineze a avansat considerabil în direcţia unei forţe militare credibile şi competente, care asigură Chinei capacităţi cu implicaţii regionale şi strategice.
