Criza economică și deficitul american din comerțul cu China riscă să genereze o confruntare comercială între cele două mari economii ale lumii, după ce Congresul SUA a introdus pe ordinea de zi un act normativ ce ar putea duce la impunerea de sancțiuni comerciale americane împotriva Chinei – o decizie care nu va rămâne fără răspuns din partea Beijingului. Pe fondul unor relații politice tensionate de probleme precum drepturile omului, Tibet, Taiwan, Iran, există riscul unei spirale a sancțiunilor și contrasancțiunilor comerciale, pe care arbitrajul Organizației Mondiale a Comerțului nu are șanse să o oprească.
Dacă va fi aprobată, rezoluția Congresului va forța guvernul Obama să ia măsuri împotriva statelor care mențin în mod artificial o valoare mică a monedei naționale pentru a-și favoriza expotatorii. China, a cărei monedă – yuanul – este considerată de SUA și de statele occidentale ca fiind subevaluată cu circa 25%, este vizată direct de autorii rezoluției.
„Manipularea monetară a Chinei ar fi inacceptabilă chiar și în timpuri economice mai bune. La un șomaj (american – n.n.) de 10%, pur și simplu nu putem tolera așa ceva”, a declarat senatorul democrat Chuck Schumer, subliniind că politica monetară chineză afectează refacerea economică a Statelor Unite și le reduc competitivitatea. În paralel, un grup format din 130 de membri ai Camerei Reprezentanților a trimis Trezoreriei și Departamentului Comerțului o scrisoare în care se cere impunerea de tarife sancționatorii pe importurile chinezești. Poziția americană a fost întărită, ieri, și de aprecierile FMI și ale Băncii Mondiale, care au denunțat, și ele, subevaluarea yuanului.
China a atacat preventiv încă de duminică, sub forma inedită a unei lecții despre comerț liber furnizată Statelor Unite de cel mai puternic guvern comunist dintre cele cinci rămase pe harta lumii. Yuanul nu este devalorizat, iar surplusul comercial chinez din relația cu SUA, în valoare de 227 miliarde USD în 2008, nu se datorează unei manipulări, a insistat premierul chinez Wen Jiabao, subliniind, totodată, că presiunile SUA sunt o formă de protecționism. Marți, Yao Jian, oficial al Ministerului Comerțu-ui de la Beijing, a dat și semnalul primelor contramăsuri pentru „promovarea comerțului liber și oprirea protecționismului”. Jian a făcut apel la companiile americane din China să facă lobby în SUA pentru a opri impunerea de taxe vamale suplimentare asupra produselor chinezești, care includ și mărfurile companiilor ce și-au delocalizat producția în China. Mai mult, oficialul chinez a ținut să se întrebe, retoric, dacă țara sa – care înregistrează de-fi-cite comerciale în relațiile cu aliații SUA, Coreea de Sud și Japonia – ar trebui să ceară aprecierea wonului și, respectiv, a yenului.
În prezent, China deține peste 750 miliarde USD în titluri emise de Trezoreria SUA, fiind al doilea mare creditor extern al guvernului american, după Japonia.
