Cetatenii europeni par dezinteresati de Uniunea Europeana. In opinia sociologului Frank Furedi, aceasta apatie este cauzata de cultura din spatele usilor inchise, practicata de Uniune, dar si de institutiile excluse de la orice control democratic. Lipsa de interes fata de alegerile europene a fost prevazuta inca din 1979. Furedi considera ca aceasta apatie este consecinta logica a faptului ca deciziile la nivelul UE se i-au de maniera izolata, fapt ce adanceste ruptura dintre politicienii UE si electori, relateaza presseurop.eu, citat de Agerpres.
Doar 43% din electorii UE au votat saptamana trecuta, un procent mai mic decat cel din 2004 care a fost de 45,5%. Totusi e destul de bine, conform actualului presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso. Mai mult, rezultatul alegerilor reprezinta o victorie de necontestat a acelor partide si candidati care sprijina proiectul european si care doresc ca Uniunea Europeana sa furnizeze raspunsuri la problemele de zi cu zi.
Cand presedintele Comisiei Europene considera refuzul majoritatii populatiei de a participa la alegeri drept o "victorie de necontestat", trebuie sa te intrebi in ce lume politica traim de vreme ce este evident ca atitudinea manifestata fata de alegerile europene sugereaza neincredere, insatisfactie si frustrare – continua presseurop.eu. Un sondaj de opinie german, realizat pe un esantion de 12.000 de persoane din UE, arata ca 60% dintre acestea nu au mers la vot deoarece considera ca "promisiunile electorale sunt minciuni ". Aproape unul din doi intervievati au spus ca ei considera ca votul lor "nu va aduce nicio imbunatatire".
In mod obisnuit – adauga sursa citata – clasa politica europeana explica aceasta atitudine fatalista drept o consecinta a unei perceptii eronate din partea publicului. Faptul ca acei oameni nu s-au implicat in aceste alegeri nu inseamna ca acei oameni au o atitudine critica la adresa UE si a politicii sale, spune Herman Schmitt de la Centrul Mannheim pentru Studii Socio-Europene. Lipsa de interes, pentru el, este consecinta faptului ca UE are o problema de prezentare. Comisia Europeana a incercat deci sa atraga electorii tineri cu o campanie publicitara cool difuzata pe MTV.
Graham Watson, liderul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE, al treilea grup politic din Parlamentul European), recunoaste ca nu intelege de ce rata de participare afost atat de scazuta si ca "trebuie sa analizam de ce oamenii nu vor sa mearga la vot". Liderii politici sunt atat de in afara realitatii ca isi considera electoratul drept o specie de neinteles ale carei obiceiuri si sensibilitati trebuie "studiate". Este mai mult decat evident ca neimplicarea publicului in aceste alegeri reprezinta esecul unui proiect care indeparteaza si mai mult pe cei care au puterea de decizie de majoritatea cetatenilor europeni. Trasatura caracteristica a procesului politic european este ca acesta nu este supus aceleiasi presiunii publice la care sunt supuse parlamentele nationale.
Bruno Waterfield, corespondentul lui Daily Telegraph la Bruxelles, sustine ca secolul al XXI a dezvoltat o forma unica de conducere statala, care permite "autoritatii publice sa se retraga intr-o lume inchisa, privata, formata din birocrati si diplomati". De fapt majoritatea legislatiei europene este formulata de cateva sute de grupuri de lucru secret alese de catre Consiliul Europei. Acest tip de institutii publice libere depaseste formele conventionale ale controlului democratic. Consecinta inevitabila a institutionalizarii factorilor de decizie izolati este ca aceasta diminueaza capacitatea politicienilor europeni de a motiva si inspira electoratul. Nivelul scazut de participare nu este o problema de prezentare, ci concluzia logica a sistemului practicat de UE, a "manevrelor din spatele scenei".
Rezultatul este acela ca oficialii UE sunt perceputi mai degraba ca birocrati decat ca si lideri politici. Cand totul este in criza, UE incearca sa panicheze electoratul sa voteze. "Daca oamenii nu ar fi mers la vot, exista pericolul ca partidele extremiste ori partidele din afara principalei scene politice sa creasca in putere" avertizase Hans-Gert Poettering, presedintele Parlamentului European. Mesajul principal al conducatorilor UE este ca oamenii ar trebui sa voteze mai degraba pentru a tine la distanta partidele extremiste decat pentru a vota favorabil pentru cineva.
Aceasta politica din spatele usilor inchise a creat in mod paradoxal un mediu favorabil cresterii frustratiilor politice. In astfel de circumstante, miscarile care permit politizarea furiei si dezamagirii impotriva politicilor conventionale sunt in masura sa obtina avantaje semnificative. Deci nu este surprinzator ca partidele de extrema-dreapta au castigat procente importante in Olanda, Ungaria, Austria, Franta si Polonia. Succesul acesor partide a fost provocat de insusi cinismul elitei europene, conchide presseurop.eu, potrivit Agerpres.
