Autorităţile locale vor folosi peste 42 de milioane de lei din bani europeni pentru reabilitarea şi modernizarea a peste 45.000 de metri pătraţi de străzi şi pieţe din centrul istoric.
Timişoara va avea un atu important în lupta pentru a deveni capitală culturală europeană în anul 2020. Primarul PNŢCD al oraşului de pe Bega, Gheorghe Ciuhandu, a anunţat că a semnat un contract de finanţare nerambursabilă pentru proiectul „Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara”. Valoarea totală a proiectului este de 65.588.177 de lei cu tot cu TVA, aproximativ 15.250.000 de euro, însă din aceşti bani doar puţin peste 42 de milioane de lei vin de la Uniunea Europeană. Diferenţa de până la 65 de milioane este completată de la bugetul de stat, aproape 10 milioane de lei şi de la autorităţile locale, 1.936.120 de lei.
„În vederea reabilitării spaţiilor publice se vor realiza lucrări de modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare, apă-canalizare, termoficare, telecomunicaţii şi iluminat stradal, de modificare a pavimentului şi de dotare cu mobilier urban.Vor avea loc modificări conceptuale urbanistice radicale în întreaga zonă studiată, excepţie face Piaţa Unirii în care se va menţine conceptul actual. Lucrările asupra pavimentului vor fi în concordanţă cu caracterul istoric al zonei şi vor consta în refacerea pavajului cu piatră naturală, fără diferenţe de nivel. După finalizarea lucrărilor de reabilitare zona va deveni proponderent pietonală, cu acces auto accidental şi controlată prin bolarzi mobili”, sunt câteva pasaje din prezentarea respectivului proiect.
45.000 de metri pătraţi reabilitaţi
Durata de execuţie a acestuia este de 32 de luni. Lucrările urmează să fie începute în iunie 2012 şi terminate în luna decembrie 2014. Principalele obiective ale autorităţilor locale timişorene sunt reabilitarea şi modernizarea a peste 32.000 de metri pătraţi de pieţe şi a 13.000 de metri pătraţi de străzi din centrul istoric al oraşului.
„Obiectivul general al proiectului este reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi a spaţiilor publice din centrul istoric al oraşului, situl urban cartierul Cetatea Timişoara, parte a patrimoniului cultural istoric de valoare naţională şi universală. Se doreşte, astfel, îmbunătăţirea calităţii serviciilor urbane şi a atractivităţii Polului de Creştere Timişoara, având ca efect stimularea dezvoltării socio-economice durabile şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor”, au mai spus reprezentanţii autorităţilor locale.
Timişoara, capitală culturală
Modernizarea şi reabilitarea centrului istoric al Timişoarei este una dintre etapele importante prin care autoritatea locală bănăţeană speră să pună umărul la declararea Timişoarei drept capitală culturală europeană în anul 2020. Oraşul de pe Bega s-a înscris în această cursă alături de Cluj-Napoca şi Iaşi, dar alături de un oraş din România va mai primi acest titlu în 2020 şi câte o localitate din Irlanda şi Croaţia. În acest an capitalele culturale europene sunt Guimaraes din Portugalia şi Maribor din Slovenia.