» Una dintre cele mai cunoscute sculpturi realizate de artistul Constantin Brancusi, "Pasare in spatiu", evaluata la aproximativ 20 milioane de euro, a ajuns pentru prima data in Romania.
» Lucrarea va fi expusa cu prilejul vernisarii celei mai mari colectii particulare de secol XX, "O padure de sculpturi", realizata de Simon Spierer, care va avea loc pe 11 decembrie la MNAC.
» Artistul roman Constantin Brancusi a plans in momentele in care i-a dat bronzul, noteaza colectionarul Spierer, "poate pentru ca se despartea de pasarea sa preferata".
Pe 11 decembrie, muzeul national de Arta Contemporana (MNAC) va vernisa o expozitie de o importanta uriasa, una dintre cele mai mari colectii particulare de sculptura de secol XX din lume, colectia Hessisches Landesmuseum din Darmstadt (Germania). Este vorba despre o diversitate de sculpturi apartinand artei moderne si contemporane, adunate sub titulatura "O padure de sculpturi" ("Forest of Sculptures"). Cele 40 de lucrari au fost stranse timp de 20 de ani si donate de Simon Spierer. Sunt incluse opere ale celor mai proeminenti sculptori, printre care Constantin Brancusi, Hans Arp, Alberto Giacometti, Henry Moore, Louise Bougeois, Isamu Noguchi sau William Turnbull, dar si o lucrare semnata de Andy Warhol.
Expozitia a fost itinerata deja la Atena si Sofia, iar in Bucuresti va fi deschisa pana in martie 2009. Dupa ce muzeul a intrat in reparatii si lucrari de extindere, Institut für Kulturaustausch (Institutul pentru Schimburi Culturale) din Tübingen impreuna cu Muzeul din Darmstadt si Fundatia "Simon Spierer" au hotarat sa itinereze aceasta expozitie unica.
Spierer: "Imi doream «Pasarea», dar pretul cerut era fantastic"
Piesa de rezistenta, cu o incarcatura fara precedent pentru publicul romanesc, este lucrarea centrala a expozitiei, si anume "Pasare in spatiu" (1927) a lui Constantin Brancusi. Probabil cea expusa la Bucuresti este cea mai buna "Pasare" din serie – apreciaza Ina Busch, directorul Muzeului Hessian State din Darmstadt. In cei 40 de ani cat a lucrat seria «Pasarile» – cu tot cu cele 27 de sculpturi in bronz si marmura, dar si cu cele in ghips –, Brancusi a incercat sa exprime intr-un mod natural esenta zborului in spatiu printr-o forma data de un anumit material.
Dupa "Pasarile Maiastre" si "Pasarile de Aur", urmeaza "Pasarile in spatiu", in tot acest timp Brancusi experimentand schimbul subtil al proportiilor si introducand o varietate de culori – galbenul, albul, griul si negrul (marmura). "Marimea «Pasarii» nu conteaza in sine (este ca lungimea unei piese muzicale). Proportiile intime reprezinta totul", scria sculptorul intr-o epistola adresata maharajahului Indorei, unul dintre primii sai cumparatori cu greutate.
Simon Spierer (1926-2005) a fost sedus de la bun inceput de "Pasare", ca si primul ei proprietar, Peggy Guggenheim. Spierer noteaza ca l-a cunoscut foarte bine pe artist in iarna anului 1940 si isi dorea cu ardoare o lucrare de-a lui, "dar pana in momentul acela nu realizasem ca o pot avea. Doream sa cumpar «Pasarea in spatiu» (…) In final m-am decis, dar pretul cerut de el era fantastic (Peggy Guggenheim cumparase «Maiastra», o sculptura din 1912, pentru un sfert din pretul cerut mie). In final, am reusit sa ne intelegem si am achizitionat sculptura, pe care mi-o doream cu adevarat. Brancusi a trebuit sa o lustruiasca, ceea ce a durat saptamani; intotdeauna facea el insusi genul acesta de munca manuala, unul dintre motivele pentru care sculpturile lui sunt atat de frumoase. Intr-una din zile, luam pranzul in atelierul sau si era sa fim loviti de bombardamentele din apropiere, de la Porte de Vaugirard.
Cand m-am intors sa iau «Pasarea in spatiu», la doar cateva zile dupa ce germanii ajunsesera la Paris, Brancusi mi-a adus-o cu masina lui, cu lacrimile curgandu-i pe obraji. Nu am aflat niciodata de ce plangea – poate pentru ca se despartea de pasarea sa preferata", isi aminteste colectionarul.
Respiratie taiata la "dezvelirea" lucrarii
Sub imperiul impresiilor lasate de randurile de mai sus (si nu numai), a fost ceva special sa participam la o prima "dezvelire" a "Pasarii" din cutia de ambalaj. Specialistii muzeului german, precum si Angelika Wassak, conservatorul expozitiei aduse la Bucuresti, au reusit sa faca un spectacol – e adevarat, doar cu personalul MNAC – din aceste mici gesturi, onorand prin grija si atentia lor cele 40 de opere. Toti si-au oprit un pic respiratia cand "Pasarea in spatiu" si-a facut aparitia. Monumentala faptura de bronz (184,8 cm inaltime) avea propria tresarire, un ritm al ei, reflectat in ochii tuturor. Mihai Oroveanu, directorul MNAC, ne-a declarat ca valoarea sa este estimata la peste 20 milioane de euro. Trebuie sa o vedeti!
