Angajamentele repetate ale foştilor primari generali au avut un singur rezultat: în patru ani, au fost finalizate fix trei străzi din centrul istoric al Bucureştiului. Actuala administraţie plusează şi promite că va reabilita 11 străzi în nici patru luni.
„Bucureşti, I love you”, stă scris cu vopsea roşie pe zidul unei clădiri fără tencuială, acoperiş şi ferestre, de pe strada Şelari, din cea mai veche zonă a Capitalei.
(click pe imagine pentru a mări)
Declaraţia de dragoste se reflectă în vitrina unui magazin de antichităţi de vizavi, în faţa căruia tronează un morman de zăpadă înconjurat de bare de metal. Vânzătoarea din magazin dezvăluie misterul grămezii care ocupă trotuarul şi un sfert din stradă: sub zăpadă sunt cărămizi scoase din pavaj pentru că acolo au început, înainte de sărbători, lucrări de înlocuire a ţevilor de canalizare. Numai că muncitorii şi-au dat seama că n-au timp până la Crăciun să înlocuiască tot tronsonul şi au acoperit groapa la loc. „Au încercuit-o, ca să nu fure lumea pietrele. Muncitorii au zis că se întorc până la Sfântul Ion, dar cred că mai vin abia la Sfântul Aşteaptă”, spune femeia.
Surpriză, însă: potrivit primarului general Sorin Oprescu, Sfântul Aşteaptă a venit, de săptămâna trecută, încă o dată în centrul istoric, pentru că lucrările au fost reluate. Edilul i-a anunţat pe bucureşteni că, până la vară, vor avea un centru istoric renovat, în mare parte, cel puţin la nivelul infrastructurii. Astfel, cele 14 străzi care reprezintă nucleul principal al centrului vechi vor fi terminate, promite primarul.
ADEVĂRATUL ŞANTIER ABIA ACUM ÎNCEPE
Înainte de Crăciun, străzile Lipscani, Zarafi şi Smârdan au fost finalizate, potrivit primăriei. În urmă cu două săptămâni au fost demarate lucrări pe străzile Tonitza şi Filitti, iar acum câteva zile le-a venit rândul străzilor Poştei şi Stavropoleos.
Se va lucra în paralel, nu ca până acum, o stradă pe rând, spun oficialii primăriei. Vor urma Covaci, Gabroveni, Şelari, Soarelui şi Pasajul Francez, Căldărari şi Şepcari. Termenul de finalizare pentru fiecare dintre loturi este de trei luni şi jumătate. Cu o menţiune, însă: dacă se vor descoperi descărcări arheologice, lucrările ar putea fi prelungite.
În programul următoarelor săptămâni e trecută şi demararea lucrărilor la o parcare subterană de câteva sute de locuri, la intersecţia străzilor Tonitza şi Franceză. Deasupra, o altă parcare, pentru autobuzele pentru turişti, pe care primarul îi aşteaptă în noul centru vechi. Sorin Oprescu a vorbit şi despre o viitoare piaţetă publică pe locul actualei pieţe Sfântul Anton, din faţa Hanului Manuc, unde vor putea fi organizate spectacole şi concerte. Sorin Oprescu a bifat pe lista de promisiuni şi reabilitarea faţadelor clădirilor pe care le administrează primăria. Mai greu va fi cu cele retrocedate, dar edilul spune că a început deja discuţiile cu proprietarii pentru a-i convinge că această zonă a oraşului are nevoie de o altă faţă.
Reabilitarea centrului se va face în trei etape: dezafectarea sistemului rutier vechi, reabilitarea sistemului de utilităţi şi cea a infrastructurii stradale.
Ca de obicei, socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă. Miercuri după prânz, când, potrivit promisiunilor primarului, centrul vechi ar fi trebuit să zumzăie de muncitori, picamere şi excavatoare, era linişte. O mâna de muncitori stăteau zgribuliţi pe strada Smârdan, aştepându-şi un coleg. „Cum să muncim acum? Pe vremea asta? Da, trebuia să lucrăm, dar s-a dat ordin să oprim că au fost -12 grade. Dumneavoastră aţi putea să staţi în frigul ăsta opt ore?”, se răţoieşte un muncitor.
„NOI NU AVEM O STRADĂ!”
Cuvinte precum „reabilitare”, „lucrări”, „renovare”, „finalizare” le sună a gol comercianţilor din centrul vechi, din cauza celor patru ani de săpături, amânări şi răzgândiri. Cei mai mulţi dintre proprietarii de magazine, restaurante şi cluburi fac haz de necaz când vine vorba de mult promisa reabilitare.
„Gabroveni nu ar trebui să se numească stradă, pentru că NU este o stradă. La propriu! Noi nu avem o stradă!”, spune patronul Clubului Fire, aflat pe strada la care lucările au început în urmă cu patru ani. Chiar mai amuzante i se par noile promisiuni ale lui Sorin Oprescu: „Să scrieţi aşa: eu personal, Ursu de la Fire, nu cred!” Acest sceptic „Nu cred” pare unanim în rândul celor care lucrează sau vin pentru distracţie în centrul vechi. „Cum să cred c-o să termine până la vară, când ei au început lucrul pe Gabroveni acum patru ani şi acum e tot o groapă?”, se întreabă chiriaşa unui magazin de rochii de mireasă, Elena Necula. Nu a mai plătit de trei luni chiria magazinului pentru că poate număra pe degetele de la o mână clienţii care i-au trecut pragul în ultima lună. „Păi cum să intre dacă n-au pe unde să meargă? Îşi rup picioarele pe scândurile astea!”, spune femeia.
Alţii şi-ar dori să închidă ochii şi, când îi deschid, centrul vechi să fie nou. Sau măcar să nu fie un şantier vizitat des de câini vagabonzi, şobolani şi de cei care adună fier vechi. „Reabilitare? Care reabilitare? Să termine anul ăsta? Ha, e o glumă asta, nu? Mai bine nu se atingeau de el, dacă ştiau că nu-s în stare să-l termine”, spune Ingrid Mărcoianu, elevă, în timp ce iese dintr-un club şi e atentă cum păşeşte pe podeţul de lemne ce ţine loc de trotuar, pentru că zăpada, gheaţa şi bucăţile de lemn lipsă transformă o plimbare pe străzile centrului vechi într-un sport extrem.
SECRETUL BLOCAJULUI: CONTRACTE, DECLARAŢII, VESTIGII
Cei prin mâna cărora a trecut centrul istoric – edili, constructori, arhitecţi – par să se fi purtat cu cea mai veche zonă a Bucureştiului ca un elev de clasa I care tocmai învaţă să scrie. Pentru că stiloul îi curge, hârtia e proastă sau, cel mai adesea, mâna e nepricepută, rupe foaia, o mototoleşte, o aruncă la coş şi începe alta. Şi pentru că nici a doua încercare nu-i iese, mai rupe o foaie. Şi încă una.
Chinuri asemănătoare au început pentru centrul vechi în toamna anului 2006. Istoria aşa-zisei reabilitări a centrului vechi poate fi uşor redată prin trecerea în revistă a promisiunilor celor care aveau responsabilitatea să-l transforme într-un „centru demn de o capitală europeană”, aşa cum au declarat, nu de puţine ori, edilii Capitalei. Astfel, în septembrie 2006, primarul general Adriean Videanu a promis că până la sfârşitul anului 2008, centrul istoric va avea o altă faţă. Tocmai semnase un contract cu firma spaniolă Sedesa. Când au început însă săpăturile, în 2007, constructorii au descoperit vestigii arheologice. Durata de execuţie a crescut, ca şi costul lucrării. Sedesa a mai cerut 9,7 milioane de euro pe lângă cele 24 milioane de euro prevăzute iniţial în contract.
În 2008, situaţia se înrău-tă-ţeşte, pentru că lucrările sunt sistate din cauza unor neînţelegeri între primărie, condusă acum de Sorin Oprescu, şi firma constructoare. S-a încercat relua-rea lucărilor în 2009, dar la scurt timp primăria anunţă rezilierea contractului. Sedesa a dat în judecată municipalitatea şi procesul încă aşteaptă o decizie de la Curtea de Arbitraj din Paris, după ce PMB a câştigat în prima fază, la Bucureşti.
Primăria a organizat o nouă licitaţie şi, luna trecută, lucrările la străzile împărţite în trei pachete au fost câştigate de asocierea Apolodor Grup Construct & Grup Construct & Engineering Desing (pachetul 1) şi de asocierea Apolodor Grup Construct & Engineering Design (pachetul 2). Cel de-al treilea pachet – zona pilot A încadrată de Calea Victoriei, Bulevardul I.C. Brătianu, Splaiul Independenţei şi strada Lipscani – nu a fost încă atribuit. Bugetul pentru anul 2011 prevede încă 5 milioane de euro, fără TVA.
Promisiunile deşarte
Septembrie 2006. Adriean Videanu, primar general: „Sunt create condiţiile ca, până la sfârşitul lui 2008, centrul istoric să aibă o altă faţă”.
Aprilie 2010. Sorin Oprescu, primar general: „Până la sfârşitul anului termin cu capitolul străzi şi mobilier urban”.
Octombrie 2010. Mădălin Dumitru, director Infrastructură PMB: „Până de Crăciun vor fi gata în proporţie de 100 la sută străzile Lipscani, Smârdan, Sf. Dumitru, Tonitza şi Filitti”.
Ianuarie 2011. Sorin Oprescu: „Până la vară vor fi terminate toate cele 14 străzi care reprezintă nucleul principal al centrului istoric”.
