Celebra lucrare a lui E.H. Gombrich apare in limba romana la 40 de ani dupa
prima traducere.
A ratat la mustata pragul celor 100 de ani. S-a nascut in Austria, pe vremea Imperiului, in 1909, dar nu a scris decat o singura carte in limba germana. Va ramane in istorie ca omul care l-a anuntat pe Churchill de moartea lui Hitler. Fler: lucra pentru BBC, monitoriza posturile de radio germane. A auzit o simfonie a lui Bruckner si nu a mai asteptat stirea. Era prea simplu: simfonia respectiva fusese scrisa la moartea lui Wagner si din asta Ernst Gombrich a inteles ca s-a terminat cu Führer-ul.
A inceput cu o scurta istorioara a lumii scrisa si gandita pentru copii, pentru ca era in criza financiara. Povestioara respectiva avea sa fie dezvoltata, devenind astfel cea mai cunoscuta istorie a artei, cea mai tradusa si cea mai citata. Gandita initial ca un curs pentru cei tineri, "Istoria artei" de E.H. Gombrich este vazuta acum ca fiind cea mai accesibila introducere in artele vizuale. Din 1950, cand a aparut "Istoria artei", cartea a fost tradusa in 30 de limbi, s-au vandut milioane de copii, iar autorul a tot reinnoit si adaugit prima varianta pana a ajuns la a saisprezecea editie. Aceasta, ultima, a aparut recent in versiune romaneasca (semnata de Nicolae Constantinescu), la Pro Editura. Conditii grafice excelente, pret pe masura. Dar merita sa aveti in biblioteca una dintre cele mai cunoscute scrieri ale secolului trecut. si una dintre cele "mai" canonice. "Istoria artei" e pur si simplu o lucrare de referinta, iar aceasta sintagma, oricat de rodata ar fi, rareori se pliaza atat de bine pe o lucrare. In plus, aflati ca prima editie a cartii in limba romana a aparut in urma cu 40 de ani, precizeaza cei de la editura, iar editia de acum apare intr-un tiraj limitat, de doar 3.000 de exemplare. Daca o pierdeti acum, puteti astepta pana la anul, cand se pregatesc mai multe evenimente, in toata lumea, inclusiv si la noi: 2009 este anul E.H. Gombrich, cand se implinesc 100 de ani de la nasterea sa. Asa ca, printre altele, Pro Editura promite sa scoata si o editie aniversara a "Istoriei Artei".
"Aceasta carte este destinata celor care simt nevoia unei prime viziuni de ansamblu asupra unui domeniu deosebit de divers si atragator. Scopul ei este sa scoata in evidenta liniile principale, fara sa-l incurce pe incepator cu o acumulare excesiva de detalii, urmarind sa aduca o oarecare ordine, o anumita claritate in multimea de nume proprii, date si stiluri care complica putin lucrarile mai specializate, si sa-l pregateasca astfel sa le consulte in mod util", scria Gombrich cu modestie intr-una dintre prefetela una dintre multele editii ale cartii. Ei, da, simplitatea, claritatea discursului, lipsa de fite, umorul acolo unde s-a putut au fost asii pe care Gombrich i-a scos din maneca pentru lucrarile sale – o alta foarte cunoscuta este "Eine kurze Weltegeschichte für junge Leser" ("Scurta istorie a lumii"), singura carte scrisa in limba germana si tradusa in engleza abia in 2005, la patru ani dupa moartea istoricului – si care i-au asigurat succesul.
Gombrich deschide Istoria cu "inceputurile misterioase" – arta popoarelor preistorice si a vechii Americi si ajunge la "modernism". Acest ultim capitol, intitulat "O istorie fara sfarsit", a fost adaugat mult mai tarziu, pentru ca la prima editie, in 1950, multi dintre artistii prezentati aici erau la inceput de cariera, iar lucrarile lor prea putin cunoscute, cum explica insusi Gombrich.
