Premierul Emil Boc, aflat într-o vizită oficială la Beijing, a propus cinci proiecte majore investitorilor chinezi, fiecare cu o valoare de cel puţin un milliard de euro.
Oportunităţile oferite chinezilor în România
Emil Boc a vorbit în timpul discursului ţinut la Forumului de afaceri romano – chinez din Beijing despre posibilitatea participării companiilor chineze la realizarea centurii Bucureştiului, un proiect de aproximativ 1,9 miliarde de euro ce include 101 kilometrii de autostradă. Centura va face parte din Coridorului IV pan-european care porneşte de la Constanţa şi ajunge în Europa Centrală şi de Vest.
Un alt proiect propus chinezilor este construirea Canalului Dunăre- Bucureşti ce reprezintă o cale navigabilă de 104 kilometrii prin care capitala este conectată cu Dunărea. Boc a mai propus şi realizarea Canalului Siret-Bărăgan, a hidrocentralei Tărniţa-Lapisteşti, dar şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Pe lângă aceste proiecte principale, premierul a mai subliniat şi importanţa pe care portul Constanţa o poate avea în dezvoltarea relaţiilor comerciale cu China.
„Se vorbeşte tot mai mult de noul drum modern al mătăsii. Eu cred că atât România, cât şi China sunt interesate de eficientizarea acestor rute, din acest motiv Portul Constanţa poate deveni extrem de eficient în derularea relaţiilor dintre România şi China”, a spus Boc.
Cele 5 proiecte vor fi dezvoltate prin parteneriate public-private, iar „investiţiile chineze în Romania vor fi făcute cu respectarea legislaţiei europene”, a subliniat premierul.
Pentru a întări şi colaborarea pe plan turistic dintre România şi China, Emil Boc a propus şi realizarea unei linii aeriene Bucureşti – Beijing, dar şi acordarea vizelor de tranzit pe cinci zile pentru turiştii chinezi. „Românii trebuie să cunoască, de exemplu, frumuseţile Insulei Hainan, după cum sunt convins că şi chinezii pot să se bucure de frumuseţile litoralului românesc sau ale zonei Braşovului”, a declarat Boc pentru China Radio International.
Alte propuneri de investiţii au venit de la oamenii de afaceri plecaţi în China cu premierul Emil Boc. Ei au prezentat firmelor locale diverse proiecte precum soluţii de neutralizare a scurgerilor de petrol în mare, lansarea pe piaţa asiatică a unor sortimente de vin, dar şi realizarea unor proiecte de construcţii cu arhitecţi chinezi.
Ce planuri are China pentru România?
Preşedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao a declarat ieri că ţara sa este interesată să colaboreze cu România şi să investească în proiecte româneşti.
„Guvernul Chinei încurajează întreprinderile chineze de performanţă să investească pe piaţa românească. Suntem dispuşi să promovăm colaborarea pragmatică dintre cele două state din punct de vedere economic şi al proiectelor de cooperare”, a spus preşedintele Chinei.
China a fost mereu interesată de realizarea unor investiţii în infrastructură rutieră din Europa, iar ofertele propuse erau avantajoase pentru ţara-beneficiar, însă intrarea companiilor chineze pe piaţa europeană a început cu un eşec.
Prima ţară care a reuşit să beneficieze costurile scăzute oferite de contractorii chinezi a fost Polonia. Astfel, în 2009, firma China Overseas Engineering Group- COVEC a licitat şi a câştigat un contract pentru construirea a 50 de kilometrii din autostrada dintre Varşovia şi Berlin. Suma estimată pentru realizarea autostrăzii era de 700 milioane de euro, însă preţul propus de chinezi a fost la jumătate.
Constructorii polonezi au fost scandalizaţi şi au acuzat companie chineză de dumping în faţa autorităţilor europene şi poloneze. Ei susţineau că lucrarea nu se poate realiza la un preţ atât de mic. Acuzaţiile competitorilor polonezi s-au dovedit a fi adevărate după scurt timp pentru că COVEC a sistat lucrările în luna mai deoarece a întâmpinat dificultăţi financiare.
Premierul Emil Boc se află în China pentru o săptămână, cu ocazia Forumului de afaceri romano – chinez din Beijing. El este însoţit de Anca Boagiu (ministrul Transporturilor), Ion Ariton (ministrul Economiei), Teodor Baconschi (ministrul Afacerilor Externe) şi Kelemen Hunor (ministrul Culturii).
